Scumpirea banilor de BNM vizează reducerea consumului și încurajarea economisirii - IDIS Viitorul.
Creșterea de către Banca Națională a Moldovei a ratei de bază aplicată principalelor operațiuni de politică monetară pe termen scurt are mai multe consecințe și are drept scop reducerea consumului și încurajarea economisirii. Declarația a fost făcută de Veaceslav Ioniță, expert în politică economică la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS Viitorul. Potrivit acestuia, creșterea ratei de bază a devenit un obstacol în calea tuturor tipurilor de împrumuturi, inclusiv a investițiilor. Expertul a amintit că, recent, BNM a majorat pentru a 10-a oară în acest an rata de bază, ajungând la 21,5% anual. „Ultima dată am avut o dobândă de bază mai mare decât cea de azi, în decembrie 2000, când Moldova a cunoscut o criză profundă asociată cu deprecierea monedei naționale, iar inflația era extrem de mare. De atunci, rata de bază a fost redusă. Au fost o serie de creșteri, dar apoi nu am ajuns la nivelul de 21,5%”, - a spus Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, din cauza creșterii ratei de bază, rata medie a dobânzii la creditele noi emise de bănci în ultimul an a crescut cu 70%.„Dacă anul trecut rata medie a dobânzii a fost de 6,8%, acum a ajuns la 11,3%. Dacă anul trecut împrumuturile de consum au fost emise la cea mai mică rată bancară de bază de 4,4%, fără alte plăți suplimentare, acum acestea sunt oferite la 13,7%. Pentru persoanele fizice angajate în activități antreprenoriale, împrumuturile s-au scumpit cu 50%, rata a crescut de la 9,1% la 13,8%. Creditele ipotecare pentru persoane fizice au crescut și ele cu 50% - de la 6,6% la 9,9%, iar creditele pentru persoane juridice au crescut cu 27% - de la 8,2% la 13,7%. Politica monetară a BNM a dus la o apreciere diferențiată a banilor, a împiedicat creditele de consum și creditele luate de persoane fizice implicate în activități antreprenoriale. Pentru agenții economici, creșterea este cea mai scăzută”, - a spus Veaceslav Ioniță. Economistul susține că cel mai mult suferă guvernul din cauza creșterii costului împrumuturilor, care pentru anul acesta a aprobat bugetul cu cel mai mare deficit bugetar din istoria țării, care trebuie acoperit cu împrumuturi externe, care întârzie, și împrumuturi interne. Analistul a amintit că guvernul a decis să înceteze împrumuturile de la băncile moldovenești, pentru că dacă anul trecut a luat împrumuturi la 5,53%, acum dobânda a ajuns la 20,5%. „Banii au crescut cel mai mult în preț pentru stat, apoi împrumuturile de consum pentru populație, împrumuturile acordate întregii populații, dar în alte scopuri decât consumul, iar pentru agenții economici, creșterea prețului împrumuturilor a fost cea mai mică”, - a declarat economistul. El a mai menționat că BNM, cu politica sa monetară, a redus dobânda la credite și a încurajat depozitele, iar banii s-au scumpit în ceea ce privește economiile. Dacă anul trecut rata medie a dobânzii la depozitele persoanelor fizice a fost de 3,5%, acum a crescut la 11,4%. „În timp ce anul trecut, cetățenii moldoveni și agenții economici moldoveni au primit împrumuturi lunare în valoare totală de 890 milioane lei, în acest an se acordă împrumuturi în valoare de circa 639 milioane lei lunar. Anul trecut au constituit 4,4% din PIB, acum sunt 3%”, - a spus Veaceslav Ioniță. Expertul a mai spus că anul trecut, agenții economici și-au majorat lunar datoriile către bănci cu 343 de milioane de lei. Anul acesta, deși banii au crescut în preț, dar din moment ce inflația este mult mai mare decât dobânda bancară, entitățile comerciale continuă să ia împrumuturi, chiar mai mult decât au luat anul trecut. Anul acesta au primit acces la credite lunare în valoare de 400 de milioane de lei. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, anul acesta avem o situație fără precedent. Este vorba de o scădere timp de 7 luni a datoriei interne cu 1,3 miliarde lei. Guvernul nu numai că nu ia împrumuturi interne, dar ia și împrumuturi externe sau bani din veniturile bugetare pentru a-și reduce datoria internă pentru că a devenit prea scumpă. Anul acesta, guvernul trebuie să plătească peste 3 miliarde de lei doar sub formă de dobândă la credite. În 2020, guvernul a împrumutat în principal fonduri interne, primind împrumuturi în valoare de 478 milioane lei. În 2021 - 337 milioane lei, iar în 2022 creditarea internă a fost negativă și se ridică la minus 176 milioane lei pe lună. Economistul a mai observat că o creștere a prețului banilor, pe de o parte, descurajează consumul, iar pe de altă parte, încurajează economisirea. „Când a început războiul în Ucraina, cetățenii moldoveni au luat bani de la bănci. Dacă până anul trecut, depozitele noi erau în medie de 1 miliard de lei pe lună, în iunie au ajuns la 2,2 miliarde de lei. Moldovenii merg și depun de două ori mai mulți bani în bancă decât au făcut acum un an”, - a spus analistul. El a concluzionat că creșterea prețului banilor de către BNM vizează reducerea consumului. Dar efectul secundar nedorit a fost asupra guvernului, care nu mai împrumută de la bănci, ci returnează datoriile interne. „S-a calculat că, după creșterea prețului banilor, cetățenii și agenții economici pot întâmpina dificultăți la plăți. Dacă în primul trimestru al acestui an erau 32% din creditele cu restanțe, acum acestea au crescut la 35%. Creditele restante ale entităților comerciale s-au ridicat la o medie de 46%. Acum 48%. Acesta este un efect pe termen scurt. Cei mai buni plătitori ai sistemului bancar sunt cetățenii. Volumul creditelor acordate cetățenilor care au probleme cu rambursarea este de 3 ori mai mic decât cel al agenților economici”,- a conchis analistul economic. // 15.08.2022 – InfoMarket.
