Monitorul Oficial publică Cadrul bugetar pe termen mediu (2023-2025).
Acesta este principalul document pe care se bazează bugetul anual al țării. Previziunile iau în considerare crizele emergente, noile riscuri socio-economice și previziunile macroeconomice din august 2022. Previziunile includ o creștere mai pronunțată a importurilor de bunuri și servicii, războiul din Ucraina, dificultățile din lanțurile internaționale de aprovizionare, o secetă hidrologică și o încetinire a cererii externe și interne. Se presupune că creșterea PIB-ului va fi zero în 2022, iar economia națională va continua să se extindă pe parcursul perioadei de prognoză, cu o rată de creștere de 1,5% în 2023, 3,6% în 2024 și 4,2% în 2025. Rata medie anuală a inflației în acest an este prognozată la 29,5%, iar la sfârșitul anului - 33,8%. În următorii 3 ani, inflația va crește mai moderat: în 2023, rata medie anuală a inflației este prognozată la 15,7% (6,9% la sfârșitul anului), în 2024 - 5,9% (5%), iar în 2025 ambii indicatori vor fi de 5%. În același timp, prognoza macroeconomică de bază ar putea fi afectată negativ de continuarea actualei crize economice, de o creștere mai pronunțată a inflației pe termen mediu, de creșterea prețurilor internaționale la produsele agroalimentare și de incertitudinea privind performanța sectorului agricol moldovenesc în 2022-2023 atât în ceea ce privește randamentele, cât și prețurile. Potrivit estimărilor generale, pe baza bazei fiscale disponibile, veniturile bugetului public național (BPN) vor crește de la 100,5 miliarde de lei în 2023 la 115,5 miliarde de lei în 2025, iar cheltuielile vor crește de la 119,06 miliarde de lei la 130,3 miliarde de lei. Deficitul bugetului public național este prognozat să fie de 18,5 miliarde de lei în 2023 (6% din PIB), 16,5 miliarde de lei în 2024 (4,9% din PIB), iar în 2025 - 14,7 miliarde de lei (4% din PIB). În 2022, veniturile bugetului public național aprobat și rectificat sunt de 89,6 miliarde lei, cheltuielile de 106,8 miliarde lei, iar deficitul de 17,2 miliarde lei (6,2% din PIB). Astfel, conform scenariului de bază, veniturile bugetare în 2025 vor fi cu 28,9% mai mari decât în 2022, în timp ce cheltuielile vor crește cu 22%. Creșterea veniturilor pe termen mediu va fi susținută de creșterea PIB-ului nominal, de creșterea comerțului exterior, de majorarea cotelor de accize și de îmbunătățirea administrării fiscale. Ponderea impozitelor și taxelor în veniturile BPN va crește de la 63,8% în 2023 la 65,9% în 2025, iar ponderea contribuțiilor sociale și de asigurări de sănătate va crește de la 28,3% la 30,1%. În următorii 3 ani, se preconizează că ponderea granturilor externe în structura veniturilor va scădea de la 4,3% la 0,8%, în timp ce ponderea granturilor de sprijin bugetar în structura totală a granturilor va crește de la 65% la 74%, în funcție de noile acorduri semnate cu partenerii de dezvoltare. În același timp, cheltuielile BNS vor crește în termeni nominali, dar ca proporție din PIB vor scădea de la 38,6% în 2023 la 35,5% în 2025. În următorii trei ani, se preconizează că ponderea cheltuielilor pentru protecția socială și apărare va crește cu 32,5% și, respectiv, 75,5%, în timp ce pentru alte categorii de cheltuieli se preconizează o ușoară creștere sau scădere. Ponderea cheltuielilor salariale din sectorul public va crește de la 7,9% din PIB în 2023 la 8,1% în 2025. Pe termen mediu, se așteaptă ca ponderea datoriei publice în PIB să scadă de la 40,4% până la sfârșitul anului 2022 la 39,5% până la sfârșitul anului 2025, datorită ratei mai mari de creștere a PIB-ului în comparație cu rata de creștere a soldului datoriei publice (acesta va crește de la 103,3 miliarde de lei la sfârșitul anului 2022 la 145,1 miliarde de lei la sfârșitul anului 2025). // 11.11.2022 – InfoMarket
