Comisia Europeană a redus prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei în 2023 de la 2,8% la 1,7%, în 2024 - de la 4,1% la 3,8%, iar pentru 2025 prognozează o creștere de 4,2%.
Datele se regăsesc în previziunile economice de toamnă 2023 ale Comisiei Europene, care o prezentare separată a caracteristicilor structurale, a performanțelor recente și a perspectivelor economiei Republicii Moldova, împreună cu previziunile pentru alte țări cu statut de candidate la aderarea la UE. În raportul privind Republica Moldova se precizează că, după multiple crize și mai mult de un an de recesiune, se așteaptă ca economia Moldovei să revină pe creștere în a doua jumătate a anului. Inflația mai mică, politica monetară mai relaxată și creșterea producției agricole vor stimula consumul privat și investițiile. De asemenea, se presupune că deficitul bugetar va scădea ușor. Se subliniază faptul că economia moldovenească s-a contractat cu 5% anul trecut (5,9%, potrivit BNS), în principal din cauza scăderii consumului privat, deoarece inflația în creștere din cauza prețurilor ridicate la alimente și energie a afectat veniturile gospodăriilor. Investițiile au scăzut, de asemenea, din cauza politicii monetare mai stricte și a incertitudinii crescute ca urmare a războiului din Ucraina vecină. Comisia Europeană a precizat în materialele sale că prognoza PIB-ului real al Moldovei pentru 2023 a fost ușor retrogradată față de prognoza din primăvară. Aceasta reflectă o contracție continuă a producției în prima jumătate a anului (-2,3% an/an), deoarece scăderea salariilor reale a continuat să afecteze consumul privat și exporturile agricole, afectate de o recoltă slabă în 2022. Cu toate acestea, perspectivele de creștere pentru 2023 sunt pozitive datorită unei redresări preconizate a consumului privat în a doua jumătate a anului, susținută de o inflație mai mică și de o creștere continuă a ocupării forței de muncă. Sentimentul mediului de afaceri s-a îmbunătățit în al doilea trimestru și indică o contribuție moderată a investițiilor la redresarea economică în 2023, înainte de a se consolida în continuare în 2024 și 2025, ca urmare a relaxării monetare. Producția din industria prelucrătoare și construcții ar trebui să se redreseze, în timp ce sectorul TIC ar trebui să rămână un punct luminos pentru creștere. Se preconizează că producția agricolă se va redresa parțial în 2023, după o secetă severă în 2022, ceea ce ar trebui să sprijine creșterea exporturilor. Cu toate acestea, exporturile nete vor rămâne o piedică în calea creșterii, deoarece și importurile se vor redresa pe parcursul orizontului de prognoză, în concordanță cu creșterea consumului privat. Materialele CE indică faptul că relaxarea politicii monetare a urmat unei scăderi rapide a inflației. După ce a atins un vârf de 34,6% în octombrie 2022, inflația a încetinit brusc pe fondul stabilizării prețurilor la alimente și energie, al politicii monetare stricte și al efectelor de bază de la începutul anului 2023. Banca centrală a redus rata dobânzii de la vârful de 21,5% în august 2022 la 6% în iunie 2023 (la 7 noiembrie, BNM a redus-o la 4,75% pe an). După cum s-a menționat, forța de muncă din Moldova crește de la un nivel de bază scăzut în prima jumătate a anului 2023, în pofida contracției activității economice, în parte datorită revenirii moldovenilor care lucrau anterior în Rusia și Ucraina. Refugiații din Ucraina reprezintă în prezent aproximativ 2,5 % din populație și au crescut forța de muncă cu aproximativ 1 %, dar acest efect ar putea dispărea în viitor. Creșterea salariilor nominale în 2022 a fost urmată de o creștere rapidă a inflației, ceea ce a dus la o pierdere a puterii de cumpărare, deoarece salariile reale au scăzut cu aproximativ 13%. Acest lucru se va schimba în a doua jumătate a anului 2023, iar salariile reale vor continua să crească în 2024-2025, pe măsură ce inflația va scădea, alimentată de creșterile salariului minim și ale salariilor din sectorul public. Balanța comercială a Republicii Moldova va rămâne profund negativă din cauza bazei slabe a exporturilor și a prețurilor ridicate ale importurilor de energie, chiar dacă balanța comercială în domeniul serviciilor este susținută de numărul mare de refugiați ucraineni din Moldova. Cu toate acestea, se preconizează că deficitul mare și persistent al contului curent va începe să se reducă, deoarece exporturile agricole, ca urmare a unei recolte mai mari în 2023, vor stimula creșterea exporturilor în a doua jumătate a anilor 2023 și 2024. Se preconizează că remitențele vor rămâne ridicate și stabile, în timp ce se așteaptă ca Moldova să continue să primească remitențe străine oficiale. Se indică faptul că bugetul pentru 2023 vizează un deficit de 6 % din PIB, deși amânarea cheltuielilor pentru a doua jumătate a anului crește riscul de neplată, care reprezintă o provocare continuă, afectând în special cheltuielile de capital care contribuie la creșterea economică. Se preconizează că deficitul bugetar va rămâne ridicat, deși se așteaptă ca acesta să se reducă pe măsură ce cheltuielile cresc mai puțin dinamic decât veniturile. Se preconizează că creșterea veniturilor va fi susținută de o inflație încă ridicată și de o redresare a activității economice în viitor. În ceea ce privește cheltuielile, se preconizează că acestea vor fi afectate de o reducere a cheltuielilor cu măsurile de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie pentru gospodăriile vulnerabile, în concordanță cu scăderea prețurilor la energie. Astfel, până în 2025, datoria guvernamentală se va tempera până la un nivel încă scăzut de 37,2% din PIB, de la valoarea de 35,2% din PIB în 2023.// 15.11.2023 - InfoMarket.
