Veaceslav Ioniță: Guvernul Republicii Moldova s-a confruntat cu probleme serioase în ceea ce privește veniturile bugetare în 2023, în special în ceea ce privește TVA, iar 5 factori au dus la o scădere a veniturilor la trezorerie cu 2,7 miliarde de lei
Această opinie a fost exprimată de expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS), menționând că aceste probleme au devenit atât de evidente încât, în octombrie, Guvernul a fost nevoit să ceară Parlamentului să modifice bugetul de stat pentru a redistribui încasările din TVA și a corecta situația până la sfârșitul anului. Expertul a spus că Moldova are multe probleme în 2023, inclusiv în ceea ce privește veniturile bugetare. Veaceslav Ioniță se așteaptă ca analiza sa să ajute autoritățile să ia deciziile corecte care vor determina evoluțiile din 2024 și din anii următori. Analistul a precizat că veniturile bugetare din TVA au crescut constant până în primul trimestru al anului 2023, când au ajuns la 30 de miliarde de lei în termeni anuali. Au urmat șase luni de stagnare și chiar o ușoară scădere a veniturilor, ceea ce reprezintă un fenomen mai rar întâlnit în istoria fiscală, cu excepția anului 2020, în timpul pandemiei COVID-19. "Pentru a înțelege amploarea și semnificația fenomenului, trebuie spus că, în anii precedenți, încasările din TVA la bugetul de stat reprezentau 15,1% din totalul veniturilor personale, iar anul acesta au scăzut la 13,8%. Această scădere cu 1,3 puncte procentuale înseamnă că bugetul va pierde în acest an 2,7 miliarde de lei din încasările din TVA", a declarat Veaceslav Ioniță. Expertul a spus că pentru a contracara acest fenomen este important să se înțeleagă motivele tendințelor negative. Potrivit lui, este necesar de a analiza 5 motive potențiale care pot afecta veniturile bugetare și, astfel, de a identifica soluții care vor contribui la stoparea fenomenului negativ. Veaceslav Ionițea a numit primul motiv drept reducerea sau încetinirea cheltuielilor populației. Expertul susține că acesta este cel mai evident motiv. Dacă populația își reduce cheltuielile, atunci scad și veniturile bugetare din TVA. Acest fenomen s-a manifestat în mod clar în 2020 pe fundalul pandemiei COVID-19. Economiile nete ale populației în bănci au crescut cu 3,3 miliarde de lei în primele 9 luni ale acestui an. Alte 3,5 miliarde de lei sunt economii păstrate acasă. În total, aproximativ 6,8 miliarde de lei au fost economisiți și nu au intrat în consum. "Această tendință înseamnă că pierderea de venituri bugetare din TVA se va ridica la circa 1 miliard de lei. După 2 ani de criză, acum este necesară promovarea unei politici clare de stimulare a consumului, fără de care veniturile bugetare vor fi grav afectate. Cu toate acestea, moderarea consumului și creșterea înclinației spre economisire nu sunt specifice acestui an și au un impact mai mic asupra deficitului de venituri bugetare. În același timp, veniturile de la Serviciul Fiscal de Stat au crescut moderat - de la 2,5 miliarde de lei în trimestrul trei din 2022 la 2,9 miliarde de lei în trimestrul trei din 2023. În același timp, veniturile din vamă au scăzut semnificativ - de la 6,5 miliarde de lei în trimestrul trei din 2022 la 5,3 miliarde de lei în trimestrul trei din 2023. Astfel, consumul moderat a influențat veniturile bugetare, dar scăderea din vamă nu poate fi explicată prin acest factor", a spus expertul. Al doilea factor, el a numit trecerea la produse cu TVA redus. Veaceslav Ionițea a explicat că criza energetică din 2021-2023 a avut un impact puternic asupra veniturilor bugetare din TVA. Cheltuielile gospodăriilor și agenților economici cu gazele naturale au crescut de la 3 miliarde de lei în 2020 la 13 miliarde de lei în 2022. În consecință, populația a fost nevoită să-și reducă cheltuielile la mărfurile obișnuite, unde TVA-ul este de 20%, pentru a achita factura la gazele naturale, unde TVA-ul este de 8%. Această tranziție a dus la o reducere de 900 de milioane de lei a veniturilor bugetare. Acest factor a fost în vigoare în 2022, dar într-o măsură mai mică în 2023. în plus, veniturile bugetare au început să scadă începând cu trimestrul al doilea din 2023, după sezonul de încălzire. "Din acest motiv, cred că este important de menționat că impactul acestui factor în acest an este nesemnificativ și poate fi neglijat", a spus expertul. Veaceslav Ioniță a numit al treilea factor drept creșterea cererii de bunuri cu cota zero de TVA: avem bunuri cu beneficii fiscale sporite sau cu cota zero de TVA. Cea mai mare în termeni de volum și cea mai răspândită este rata zero pentru achiziționarea de bunuri imobiliare. Guvernul oferă acest beneficiu tuturor cetățenilor în fiecare an, dar nimeni nu menționează niciodată această posibilitate. "În 2023, scutirea de impozit la procurarea apartamentelor se va ridica la minimum 640 de milioane de lei. De fapt, aceasta este o subvenție ascunsă oferită de guvern tuturor celor care cumpără apartamente sau case. În condițiile în care numărul de locuințe noi date în exploatare în acest an s-a dublat față de anul trecut, subfinanțarea la buget cauzată de această creștere se ridică la circa 350 de milioane de lei", a declarat analistul. Potrivit acestuia, al patrulea factor este trecerea la economia neobservată (subterană). Aceasta se referă la acele vânzări de bunuri și servicii care se fac fără a plăti impozite, dar pentru care statul nu cere nicio plată. De exemplu, persoanele fizice care vând produse agricole în piețe sunt scutite de plata TVA. În timpul crizei, o anumită parte a consumatorilor au renunțat la comerțul organizat, unde se plătește TVA, pentru a cumpăra de la piață, unde produsele sunt mai ieftine și nu se plătește TVA. "Cred că acest fenomen, chiar dacă există, nu se deosebește de alte perioade, iar impactul său este extrem de nesemnificativ", a subliniat Veaceslav Ionițea. Al cincilea factor este creșterea comerțului ilegal, care reprezintă orice activitate economică de import, producere sau vânzare a bunurilor și serviciilor fără a îndeplini integral sau parțial obligațiile financiare față de buget. În opinia expertului, acest factor este principalul în tot ceea ce ține de dinamica negativă a veniturilor bugetare din acest an. Expertul consideră că tocmai comerțul ilegal este cel care ar trebui să atragă cea mai mare atenție pentru a rezolva problema veniturilor bugetare. El a citat comerțul ilegal cu produse din tutun, în special țigări electronice, ca fiind cel mai grăitor exemplu. "Acest lucru se datorează faptului că nu există niciun alt produs la scară largă care să permită o fraudă fiscală atât de mare pentru un volum atât de mic. De exemplu, un sac de 16 kg poate conține țigări electronice în valoare de 35.000 de lei. Astfel, pentru fiecare kilogram de țigări electronice vândute ilegal, frauda fiscală se ridică la 2,2 mii de lei. Nu există nicio altă marfă în Moldova care să genereze fraudă fiscală la un volum atât de mic. Chiar dacă subiectul comerțului ilegal se află pe agenda guvernului și parlamentului, Ministerul Finanțelor este cel mai bine plasat pentru a-l contracara. Acesta trebuie să-și asume responsabilitatea. Ministerul Finanțelor este prima instituție care resimte efectele acestui fenomen, iar amploarea acestuia afectează direct veniturile bugetare. Coordonându-și acțiunile cu alte instituții de reglementare și de aplicare a legii, Ministerul Finanțelor poate elabora și promova o politică viabilă pe termen lung, care va reduce acest fenomen negativ și va asigura creșterea veniturilor bugetare", a subliniat Veaceslav Ioniță. // 28.11.2023 - InfoMarket
