Petru DELINSCHI: Prezența în rândul acționarilor Bursei Internaționale a companiilor din diferite sectoare ale economiei extinde oportunitățile de investiții
La mijlocul lunii octombrie, Cabinetul de Miniștri a aprobat înființarea „Bursei Internaționale a Moldovei” (BIM) cu un capital social inițial de aproximativ 30 de milioane de lei (1,5 milioane de euro). Acționarii acesteia sunt: Bursa de Valori din București (BVB) – 26,67%, Agenția Proprietății Publice din Moldova – 20%, maib – 10%, Donaris VIG– 11,67%, Grawe Carat Asigurări – 10%, Moldindconbank – 6,67%, MK Kredit Company – 5%, OTP Bank Moldova, Moldcell și Premier Energy – câte 3,33% fiecare. În ciuda faptului că în denumire nu apare cuvântul „bursieră”, este vorba tocmai despre crearea unei piețe de capital moderne, transparente și competitive în țară.
Pe lângă „locomotiva” BVB, cu sprijinul statului, în BIM au investit trei bănci comerciale (din 10 instituții active), două companii de asigurări (din cele 9 cu licență valabilă), un operator de telecomunicații (din cei trei activi), o companie energetică (din cele 79 înregistrate) și o organizație de creditare nebancară (OCN) (din cele 108).
Redactorul agenției InfoMarket s-a întâlnit cu Petru Delinschi, directorul executiv al MK Kredit Company, care a investit 1,5 milioane de lei în capitalul social al BIM, pentru a afla:
InfoMarket: De ce ar trebui o OCN să participe la crearea unei noi burse de valori?
Petru DELINSCHI: După cum știți, ideea creării BIM a venit de la guvern, care a propus celor mai diverse companii din diferite sectoare ale economiei să devină acționari ai acesteia. Toți cei care sunt interesați într-un fel sau altul de dezvoltarea pieței de capital din Moldova, sute de companii, au avut această oportunitate. Ne-a atras participarea la proiect a Bursei de Valori din București, care vine cu experiența și tehnologiile sale, inclusiv noi oportunități de participare la tranzacții atât pentru persoane juridice, cât și pentru persoane fizice.
Din păcate, Bursa de Valori din Moldova, care funcționează din 1996, nu dispune în prezent de multe posibilități tehnice moderne, deși știu că acționarii săi încearcă să o modernizeze de câțiva ani.
În același timp, Moldova are o nevoie extremă de dezvoltarea pieței de capital. Mai ales dacă luăm în considerare cât de mulți bani pleacă în străinătate, unde există mai multe oportunități de investiții, bani pe care țara noastră îi pierde. În același timp, suntem nevoiți să luăm credite din străinătate. Existența unei piețe bursiere active oferă posibilitatea de a atrage investitori în țară, nu numai păstrând capitalul intern, ci și atrăgând capital extern.
InfoMarket: Se știe că capitalul social de 30 de milioane de lei este doar începutul și că BIM va avea nevoie, cel mai probabil, de noi investiții. Aveți de gând să vă măriți participația sau să vă păstrați cele 5%?
Petru DELINSCHI: În acest moment, nu vedem necesitatea de a investi mai mult. Și nu cred că este corect ca o OCN să dețină un pachet mare de acțiuni ai bursei. Ne interesează să susținem proiectul, pentru a avea în sfârșit o piață activă de capital.
În plus, primele 6-9 luni sunt necesare pentru înființarea bursei, obținerea licenței, crearea echipei, configurarea soluțiilor IT, probabil modificarea cadrului de reglementare la nivelul CNPF sau chiar modificarea legislației. Când bursa va începe să funcționeze, când își va mări capitalul, cred că vor apărea și alți acționari. M-a bucurat, de exemplu, actuala componență a acționarilor BIM, printre care se află companii din diferite sectoare ale economiei: telecomunicații, energie și, în special, asigurări. Acest lucru extinde oportunitățile de investiții.
InfoMarket: Va fi posibil să se efectueze prin această bursă plasamente primare sau secundare de acțiuni, să zicem, din sectorul bancar?
Petru DELINSCHI: Nu sunt sigur că acest lucru va fi posibil în următorii trei ani. Dar crearea unei burse în țară nu exclude posibilitatea ca societățile pe acțiuni să realizeze IPO pe alte piețe.
InfoMarket: Profitând de ocazie, să vorbim despre companie și despre piața organizațiilor de credit nebancare. În vara acestui an, ați realizat un rebranding: Mikro Kapital Moldova a devenit MK Kredit Company.
Petru DELINSCHI: Este vorba despre rebrandingul întregului grup MK Global Kapital – toate cele 12 țări în care activează filialele sale au efectuat acest proces în anul curent. Începând cu compania-mamă din Luxemburg, MK Kapital Management. Pe vechiul logo se vedea steagul italian – țara în care și-a început activitatea grupul. Acum s-a extins, am renunțat la culorile vechi, am extins semnificația numelui și acum avem un brand internațional.
InfoMarket: După ce ați început să activați în Moldova, în 2013, în 10 ani ați intrat în top 10 al organizațiilor non-profit din Moldova, conform indicatorilor generali. Cu toate că acum 10 ani în țară existau peste 180 de OCN, acum sunt 108, dintre care, probabil, 20 sunt cele mai active.
Petru DELINSCHI: De fapt, în ceea ce privește indicatorul de creditare a persoanelor juridice, pe care ne orientăm, suntem probabil în top 3. Multe OCN-uri pun accentul pe persoane fizice și pe leasing. Persoanelor fizice le acordăm credite în limita a 5-10% din portofoliu. Nu ne ocupăm de leasing, deoarece considerăm că numărul de mașini din țară nu crește foarte mult, iar segmentul de leasing este foarte costisitor pentru a intra în el în acest moment. În plus, cererea pentru echipamente în leasing este foarte scăzută. Angajații noștri din cele 10 sucursale din țară lucrează, în principal, cu microîntreprinderi și întreprinderi mici.
În ceea ce privește numărul de companii de pe piață, consider că acesta a scăzut drastic după 2013, când Banca Națională a impus obligativitatea indicării ratei efective anuale a dobânzii (DAE) și a stabilit că suma dobânzilor calculate nu poate fi mai mare decât suma corpului creditului. Cei care acordau împrumuturi chiar și cu dobânzi de 500-1000% pe an sunt acum limitați în ceea ce privește rata dobânzii. Probabil că nu mai sunt interesați să lucreze pe această piață sau nu au reușit să se adapteze la noile cerințe de lucru și raportare.
InfoMarket: Cât de consolidată este, în opinia dumneavoastră, piața OCN din Moldova?
Petru DELINSCHI: Aș împărți-o condiționat în trei categorii. În primul rând, sunt persoanele fizice. Această piață concurează direct cu băncile, aici ratele, condițiile și procesele sunt similare.
A doua categorie este cea a întreprinderilor mici, care abia se formează, chiar și start-up-urile. Acest client, pe de o parte, este încă o persoană fizică, pe de altă parte, are deja anumite proiecte și chiar venituri din activități antreprenoriale. Această categorie este cea mai riscantă. Obținerea de finanțare de la o bancă pentru această categorie este practic imposibilă din diverse motive. Prin urmare, această nișă este ocupată de organizațiile de creditare nebancară, care împart riscurile cu împrumutatul prin rate ale dobânzii mai mari.
A treia categorie este agricultura. Este vorba de întreprinderi mici sau foarte mici, care s-au format deja. Dar acestea nu au suficiente garanții sau prețul garanției este mult subestimat de bănci, iar împrumutatul nu este de acord cu evaluarea. Sau nu este de acord cu faptul că banca poate solicita garanții suplimentare sub formă de locuință, gospodărie și chiar veniturile soțului/soției, lucru cu care mulți nu sunt de acord. Atunci acesta este clientul nostru. Noi evaluăm proiectul său și ne asumăm riscul împreună cu antreprenorul.
InfoMarket: Care este rata de nerambursare sau de rambursare întârziată?
Petru DELINSCHI: În acest an – nu mai mult de 10%, în special în agricultură, care în ultimele trei sezoane nu iese din criză. Dar cred că anul viitor vom reuși să reducem acest indicator la o normă relativă de 3-4%, pentru că există premise bune în acest sens.
InfoMarket: Cum vedeți piața creditelor nebancare, să zicem, în următorul an sau trei, vor prelua băncile acest segment?
Petru DELINSCHI: Indiferent ce se spune, această nișă nu va dispărea. Pentru că nu toți clienții, mai ales atunci când își formează afacerea, corespund criteriilor impuse de bănci împrumutaților. Băncile nu doresc și, uneori, nu pot să își asume riscuri mari. Piața OCN își asumă aceste riscuri și, da, de aceea ratele sunt puțin mai mari decât cele bancare. Dar ar fi fost mai mici dacă nu ar fi fost războiul din țara vecină. Acesta a făcut un deserviciu foarte mare Moldovei, deoarece dintre toate țările care se învecinează cu Ucraina, noi avem cel mai ridicat risc de țară. De la începutul războiului, practic nu mai există investiții noi în Moldova, cu excepția investitorilor instituționali. Și acest lucru nu se referă doar la sectorul financiar. Iar ceea ce se atrage – se atrage la dobânzi foarte mari: în absența războiului, costul resurselor externe atrase pe piața moldovenească ar fi fost cu cel puțin 8 puncte procentuale mai mic.
În același timp, discutând situația cu partenerii externi, observăm că, după alegeri, aceștia au devenit mai deschiși, spunând că pot deja planifica proiecte pe o perioadă de până la 3 ani. Au început să manifeste un interes puțin mai mare față de Moldova decât, de exemplu, la începutul anului. Pentru noi, un factor foarte important este prețul resurselor: cu cât acestea sunt mai mici, cu atât condițiile oferite debitorilor sunt mai bune și cu atât mai mari sunt oportunitățile de dezvoltare a economiei la nivelul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici și mijlocii. //03.11.2025 - InfoMarket.
