Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Uniunea Europeană studiază posibilitatea sincronizării urgente a sistemelor energetice ale Ucrainei și Moldovei cu cel european.

Uniunea Europeană studiază posibilitatea sincronizării urgente a sistemelor energetice ale Ucrainei și Moldovei cu cel european.

Afirmația aparține ministrului Energiei al României, Virgil Popescu, după ședința extraordinară a Consiliului Energiei desfășurată la Bruxelles, convocată de Președinția franceză a UE la solicitarea României, Greciei și Bulgariei, pe fondul crizei din Ucraina, care a afectat grav situația prețurilor la energie și gaze în Europa. Virgil Popescu a remarcat că situația din Ucraina este critică, iar țările UE au început să acorde asistență Ucrainei în concordanță cu necesitățile reale de pe teren și fac apel la o abordare coordonată la nivelul UE. În prezent, sistemele energetice ale Ucrainei și Moldovei funcționează izolat de alte sisteme energetice învecinate și sunt deconectate de la sistemele energetice ale Rusiei și Belarusului. În acest context, țările UE au subliniat importanța acordării de prioritate sincronizării sistemului energetic al Ucrainei și Moldovei cu cel european, la cererea directă a României. „Condițiile tehnice pentru o astfel de sincronizare de urgență sunt în prezent analizate”, - a spus ministrul român al Energiei. Potrivit acestuia, atât în România, cât și în țările UE, situația cu aprovizionarea cu energie este stabilă, fără riscuri pentru această iarnă, iar UE este pregătită să activeze planuri de urgență dacă situația va impune. Ministrul român a remarcat că pregătirea pentru iarna viitoare este o prioritate, spunând că sprijină maximizarea utilizării facilităților de depozitare și explorarea rutelor alternative de aprovizionare. Potrivit acestuia, România sprijină parteneriatul strategic dintre UE și Azerbaidjan și punerea în funcțiune a Coridorului de Gaze Sud, inclusiv proiectul BRUA. Ca răspuns la creșterea prețurilor la energie și gaze naturale, România va extinde măsurile de sprijin pentru populație și comunitatea de afaceri de la 1 aprilie 2022. Țările UE, inclusiv România, au solicitat Comisiei Europene măsuri suplimentare pentru a proteja populațiile vulnerabile și industria europeană, pe lângă un set de instrumente publicate în octombrie 2021. „Pe termen mediu și lung, este importantă diversificarea surselor de aprovizionare pentru a reduce dependența de importurile din Rusia, continuarea investițiilor în noi oportunități de energie cu emisii reduse de carbon, eficiență energetică și interconexiuni la nivelul UE”, - a spus Popescu. // 01.03.2022 – InfoMarket.

Noutați dupa tema