Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Primăria municipiului Chișinău: În Chișinău, tariful la apă rămâne cel mai mic din țară și din capitalele europene, nereușind să acopere necesitățile operaționale și datoriile acumulate de-a lungul anilor prin împrumuturile contractate în 2015

Primăria municipiului Chișinău: În Chișinău, tariful la apă rămâne cel mai mic din țară și din capitalele europene, nereușind să acopere necesitățile operaționale și datoriile acumulate de-a lungul anilor prin împrumuturile contractate în 2015

Aceasta este reacția autorităților capitalei la raportul ANRE privind rezultatele auditului companiei Apă-Canal Chișinău pentru anii 2020-2022, potrivit căruia s-a constatat o gestionare ineficientă a contractelor cu BERD și BEI. Primăria Capitalei a declarat că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică este "o instituție care angajează oameni pe criterii politice pentru a îndeplini capriciile guvernului în ceea ce privește tarifele și pentru a discredita alte organizații care nu sunt gestionate de instituții publice". Administrația municipală subliniază că Apă-Canal Chișinău și Primăria Chișinău au planuri de management pe termen mediu și lung, astfel încât cetățenii să beneficieze de servicii de calitate. De asemenea, se subliniază că angajații ANRE, care primesc anual salarii de peste 1 milion de lei de la cetățenii Republicii Moldova, nu au nici competențele profesionale și nici autoritatea de a efectua o analiză economico-financiară a întreprinderii și de a se pronunța asupra acesteia. Amintim că, potrivit raportului ANRE privind rezultatele controlului activității de licențiere a ”Apă-Canal Chișinău” pentru anii 2020-2022, în cadrul contractelor cu BEI și BERD, întreprinderea și-a permis cheltuieli ineficiente în valoare de 3 milioane 922,7 mii de euro (79 milioane de lei) din cauza incapacității de a respecta termenii și clauzele contractuale, precum și a întârzierilor în implementarea proiectelor investiționale și a nerestituirii la timp a împrumuturilor. Perioada de absorbție a investițiilor planificată inițial pentru anii 2015-2020 a fost prelungită până în 2023. La 1 ianuarie 2023, investițiile nefinalizate (în proces) însumau 755,1 milioane de lei, ceea ce este de 3,7 ori mai mult decât investițiile realizate în perioada 2020-2022. De asemenea, experții ANRE au concluzionat că Apă-Canal Chișinău este expusă unui risc serios de insolvabilitate pe obligațiunile scadente. La 31 decembrie 2022, aceasta avea un sold de 13,1 milioane de lei și 692,6 milioane de lei în obligațiuni scadente. O altă constatare a raportului a fost că, în urma neglijențelor în procesul de planificare, modificarea planurilor investiționale și includerea ulterioară în Raportul de investiții, Apă-Canal Chișinău a ratat oportunitatea de a recupera din tarifele reglementate o investiție de 47 de milioane de lei. În plus, operatorul nu și-a îndeplinit obligația de a prezenta anual documentele necesare pentru actualizarea tarifelor și a ratat includerea a circa 13 milioane de lei în cheltuielile de bază asumate la calcularea tarifului pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare. De asemenea, se menționează că, în perioada 2020-2022, compania și-a permis cheltuieli ineficiente în valoare de 3,4 milioane de lei la procurarea bunurilor materiale. Raportul integral a fost planificat pentru a fi expediat Procuraturii Generale și Consiliului Municipal Chișinău. // 10.07.2023 - InfoMarket.

Noutați dupa tema