Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Potrivit estimărilor BM, dacă nu ar exista compensarea facturilor la energie, rata sărăciei în Moldova ar crește de 1,5 ori - de la 28,2% la 43,6%.

Potrivit estimărilor BM, dacă nu ar exista compensarea facturilor la energie, rata sărăciei în Moldova ar crește de 1,5 ori - de la 28,2% la 43,6%.

Acest lucru este menționat într-un studiu realizat de experții Băncii Mondiale, care notează că recenta creștere a prețurilor la energie a exacerbat problemele legate de accesibilitatea energiei în Moldova. La începutul sezonului de încălzire 2023/2024, prețurile la gaze au crescut de aproape 4 ori, în comparație cu sezonul 2020/2021, în timp ce prețurile la încălzire și electricitate au crescut cu 170% și, respectiv, 40%. Prețurile combustibililor solizi (lemn de foc) au crescut, de asemenea, cu 30%. În absența unor măsuri de atenuare sau a unor comportamente compensatorii, cum ar fi reducerea consumului de energie, modelarea cu ajutorul datelor din Ancheta privind bugetul gospodăriilor (ABG) arată că, în sezonul de încălzire, costurile energiei ar fi fost de două ori mai mari decât într-un scenariu ipotetic cu prețuri ale energiei la nivelurile de dinaintea crizei. Gospodăriile din mediul urban care alocă deja o parte semnificativă din buget pentru gazele naturale și-ar vedea costurile crescând de 2,7 ori față de nivelul din scenariul alternativ. În mod similar, gospodăriile din Chișinău care suportă costuri semnificative pentru încălzirea urbană și-ar fi văzut costurile cu energia electrică crescând de 2,6 ori față de nivelurile de dinaintea crizei. În absența unor măsuri de atenuare, creșterea recentă a prețurilor la energie ar fi putut avea un impact negativ semnificativ asupra bunăstării, în special pentru gospodăriile din zonele urbane și din Chișinău. Utilizând ABG și prețurile la energie de dinaintea crizei pentru a calcula care ar fi fost rata sărăciei dacă prețurile la energie ar fi rămas la nivelurile de dinaintea crizei, fără măsuri de atenuare, experții BM au constatat că rata sărăciei ar fi fost cu 15,4 p.p. (de 1,5 ori) mai mare în timpul sezonului de încălzire - 43,6 la sută în loc de 28,2 la sută. În termeni absoluți, gospodăriile din mediul urban (în comparație cu cele din mediul rural) și gospodăriile din sudul deja mai sărac (în comparație cu gospodăriile din alte regiuni) ar înregistra cea mai semnificativă creștere a ratei sărăciei în timpul sezonului de încălzire, această rată fiind cu 21 p.p. mai mare decât rata sărăciei de referință. // 16.05.2024 - InfoMarket.

Noutați dupa tema