Moldova a coborât 3 poziții în clasamentul mondial al libertății presei.
Potrivit Indexului mondial al libertății presei 2024, în acest an, Moldova s-a clasat pe locul 31 din 180, cu un indice de 74,86, coborând cu 3 poziții pe parcursul anului (în 2023, Moldova s-a clasat pe locul 28 din 180, cu un indice de 77,62). Studiul, elaborat de organizația internațională Reporteri fără frontiere, afirmă că mass-media din Moldova sunt împărțite în tabere pro-ruse și pro-occidentale, oligarhii și liderii politici influențând puternic poziția lor editorială. La fel ca și țara însăși, peisajul mediatic este polarizat și marcat de influența lui Ilan Șor, un oligarh pro-Kremlin care este fugar pentru a evita urmărirea penală pentru corupție. Imperiul mediatic construit în ultimii ani de companii legate de Shor a fost slăbit de suspendarea licențelor a 6 canale, inclusiv TV6 (în decembrie 2022) și Orizont TV (în noiembrie 2023). Licențele a 4 canale legate de un alt oligarh fugar, Vladimir Plahotniuc, au fost, de asemenea, suspendate în noiembrie 2023. Raportul notează contextul politic al suspendării licențelor. Astfel, starea de urgență impusă din cauza invaziei Rusiei în Ucraina a fost folosită de autorități pentru a suspenda licențele mai multor canale de televiziune în ajunul alegerilor din 2023, fără o transparență adecvată a motivelor care au stat la baza unei astfel de decizii. Măsurile luate de Consiliul Audiovizualului au înăsprit controlul asupra dezinformării și a discursului instigator la ură și au slăbit instituțiile media care difuzează conținut de propagandă produs în Rusia. Se remarcă faptul că în Republica Moldova libertatea presei și dreptul la informare sunt garantate prin lege, iar cele mai bune practici sunt încurajate printr-un cod de etică jurnalistică. Dar accesul la informații este uneori subminat, iar procesele arbitrare pentru calomnie nu sunt rare. "Modificările rapide și opace ale legislației la sfârșitul anului 2023 pentru a bloca canalele a căror licență a fost suspendată în timpul stării de urgență sunt un motiv de îngrijorare", notează studiul. Se subliniază faptul că mass-media independente sunt lipsite de resurse și supuse la presiuni financiare. Acestea se luptă să angajeze personal calificat capabil să ofere o muncă de calitate și multe dintre ele apelează la donatori străini pentru sprijin financiar. În ceea ce privește mediul socio-cultural, acesta îi împiedică rareori pe jurnaliști să își facă treaba, însă unele subiecte, cum ar fi războiul, sunt sensibile - acoperirea lor poate duce la autocenzură, precum și la discriminare mediatică pe motive etnice, religioase sau de gen. Un alt criteriu evaluat de autorii raportului se referă la siguranță. Se remarcă faptul că jurnaliștii pot fi supuși insultelor și intimidărilor din partea politicienilor. Susținătorii acestora recurg uneori la hărțuirea cibernetică a reporterilor care sunt considerați ostili ideilor lor. Accesul jurnaliștilor în Transnistria, o provincie separatistă estică susținută de Rusia, este supus unei acreditări speciale. Primele zece țări lider în acest an au inclus: Norvegia, Danemarca, Suedia, Țările de Jos, Finlanda, Estonia, Portugalia, Irlanda, Elveția, Germania. Cele mai nelibere mass-media sunt în Iran, Coreea de Nord, Afganistan, Siria și Eritreea. Indicele libertății presei este considerat un indicator al gradului de libertate de care se bucură jurnaliștii și organizațiile media, inclusiv presa scrisă, audiovizuală și online, într-o țară. Experții organizației trag concluzii despre starea de libertate a presei pe baza a 43 de indicatori. // 03.05.2024 - InfoMarket.
