IPRE: Programul „Prima Casă” trebuie reformat, deoarece în prezent reprezintă o povară pe termen lung pentru finanțele publice și stimulează creșterea prețurilor pe piață
Concluzia se conține în nota analitică „Cum ar trebui să arate viitorul program Prima Casă?”, elaborată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) în contextul în care componenta de compensații a programului ipotecar de stat a fost suspendată după ce bugetul prevăzut pentru un an, în valoare de 130 de milioane de lei, a fost epuizat în doar trei luni. La IPRE se consideră că problema nu este legată de lipsa fondurilor bugetare, ci de necesitatea reformării programului, care în cei 8 ani de funcționare s-a extins semnificativ și creează o povară pe termen lung asupra finanțelor publice. Expertul IPRE, Stanislav Ghilețchi, subliniază că programul și-a atins, în ansamblu, obiectivul, a contribuit la dezvoltarea pieței creditelor ipotecare și a ajutat mii de familii să achiziționeze o locuință. Cu toate acestea, în opinia autorului, continuarea funcționării programului în forma actuală riscă să transforme instrumentul de politică socială într-un mecanism de susținere generală a cererii pe piața imobiliară. De la lansarea programului, au fost achiziționate peste 8.000 de locuințe, iar aproximativ 6.400 de beneficiari continuă să primească compensații lunare. În același timp, în trimestrul II al anului 2025, programul Prima Casă Plus a asigurat peste jumătate din noile contracte ipotecare emise de bănci, ceea ce, potrivit estimărilor IPRE, indică faptul că programul a depășit sfera beneficiarilor vizați inițial. Expertul avertizează că compensațiile actuale costă statul aproximativ 150 de milioane de lei pe an și vor fi menținute încă 20-30 de ani. Programul, în formatul actual, stimulează creșterea prețurilor la locuințe, deoarece stimularea cererii pe fondul unei oferte limitate contribuie la scumpirea imobilelor. Astfel, indicele prețurilor imobiliare rezidențiale (RPPI) a atins 226,7% în trimestrul IV al anului 2025, înregistrând o creștere de 26,8% față de anul precedent. O altă problemă este legată de extinderea cercului de beneficiari, inclusiv a reprezentanților profesiilor liberale și a cumpărătorilor de locuințe cu o valoare de până la 2,5 milioane de lei, ceea ce corespunde deja segmentului mediu și peste medie al pieței. Expertul recomandă reorientarea programului Prima Casă către un cerc restrâns de categorii prioritare de cetățeni, renunțarea la mecanismul compensațiilor lunare și revenirea la un nivel mai prudent al sarcinii datoriei. În special, se propune menținerea sprijinului de stat în primul rând pentru familiile tinere cu 3 sau mai mulți copii, precum și pentru angajații din sectorul public din sectoarele cu deficit cronic de personal – educație și sănătate. În opinia sa, tocmai pentru aceste categorii participarea statului are o justificare socio-economică clară. În locul limitării costului locuinței, experții recomandă introducerea unui prag de venit pentru participanții la program, calculat ca un multiplu al salariului mediu la nivel național, cu o ajustare anuală automată pe baza datelor Biroului Național de Statistică. Se presupune că, în acest caz, nivelul admisibil al sarcinii datoriei va determina el însuși costul accesibil al locuinței. De asemenea, se propune renunțarea la compensația lunară a creditului ipotecar și înlocuirea acesteia cu o subvenție unică pentru avans. IPRE consideră, de asemenea, că decizia din 2024 de a crește sarcina datoriei maxime admisibile de la 50% la 70% din venitul net al familiei este eronată – un astfel de nivel face gospodăriile mai vulnerabile la pierderea locului de muncă, la creșterea ratelor dobânzilor sau la cheltuieli neprevăzute, inclusiv medicale, de aceea se propune revenirea la nivelul anterior. // 09.06.2026 – InfoMarket
