Parlamentul a recunoscut drept nesatisfăcătoare activitățile conducerii Procuraturii Generale și a CNA privind restituirea banilor furați din sistemul bancar al țării.
Decizia respectivă a fost luată de deputați în cadrul ședinței de vineri, după câteva ore de dezbateri, în urma rezultatelor audierilor parlamentare privind procesul de restituire a banilor furați din sistemul bancar. Hotărârea adoptată prevede că parlamentul ia act de informațiile prezentate în scris de Procuratura Generală cu privire la evoluția acțiunilor de restituire a fondurilor furate din sistemul bancar. Parlamentul a declarat că responsabilitatea organizării și asigurării măsurilor eficiente de returnare a fondurilor furate din sistemul bancar revine conducerii Procuraturii Generale și a Centrului Național Anticorupție. După analiza informațiilor examinate, parlamentul a remarcat lipsa unor progrese tangibile în procesul de returnare a banilor furați din sistemul bancar și consideră că acțiunile ineficiente ale șefilor autorităților responsabile întârzie în mod nejustificat adoptarea unor măsuri eficiente pentru atingerea obiectivului. În contextul celor menționate, parlamentul a recunoscut activitățile conducerii Procuraturii Generale și a CNA privind restituirea banilor furați ca fiind nesatisfăcătoare. În acest context, Parlamentul solicită Procuraturii Generale să studieze motivele stagnării comise de autoritățile responsabile în procedurile de investigare a furtului din sistemul bancar, precum și să ia măsuri și să intensifice cooperarea internațională cu serviciile speciale ale țări, inclusiv prin echipe comune de anchetă și Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală (EuroJust), cu scopul de a investiga frauda bancară și recuperarea globală a fondurilor și activelor furate. În plus, deputații solicită Procuraturii Generale să elaboreze și să aprobe în termen de 30 de zile un instrument eficient și aplicabil pentru recuperarea fondurilor furate din sistemul bancar, precum și un nou plan de acțiune pentru implementarea acestuia, precum și să publice o dată la șase luni rapoartele cu privire la progresele și rezultatele obținute în procesul de restituire a fondurilor furate din sistemul bancar. În același timp, Parlamentul a recomandat Consiliului Superior al Magistraturii, în conformitate cu legea, să revizuiască activitățile și să ia toate măsurile necesare pentru ca instanțele judecătorești, atunci când administrează cazurile care implică delapidarea sistemului bancar și restituirea banilor furați din sistemul bancar, se respectă principiile legate de rapiditatea procesului, transparența administrării și deschiderea către societate, eficacitatea activităților instanțelor și judecătorilor, precum și respectarea Codului deontologic de către judecători. S-a decis că, Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului, împreună cu Comisia securitate națională, apărare și ordine publică, vor monitoriza, în cadrul controlului parlamentar, evoluția anchetei privind jaful din sistemului bancar și cursul acțiunilor întreprinse de organele de stat, raportând informațiile relevante la ședințele plenare a parlamentului la fiecare șase luni. Este de remarcat că, în cadrul audierilor parlamentare, deputații s-au plâns că în cei 7 ani de anchetă a cazului „furtului miliardului” nu s-au înregistrat progrese în acest sens și niciun singur leu nu a fost returnat la buget, iar banii au venit la buget, în principal, din vânzarea activelor băncilor lichidate care colectează datorii de la clienții lor. Parlamentarii au menționat că lipsa progresului în anchetă duce la faptul că cetățenii țării continuă să plătească direct și indirect pentru „furtul miliardului” în bugetul țării. În special, potrivit ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, în cadrul punerii în aplicare a Legii privind emiterea de obligațiuni de stat în îndeplinirea de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată care decurg din garanțiile de stat din 17 noiembrie 2014 și 1 aprilie 2015, doar anul acesta, din buget vor trebuie achitate 860 de milioane de lei, și, în general, din 2017, această sumă a depășit 4 miliarde de lei. „Dacă lăsăm totul așa cum este, atunci, în peste 20 de ani vor fi plătiți peste 20 de miliarde de lei. Acești bani sunt luați direct din buzunarul cetățenilor, din buget. Dar, pe lângă faptul că plătim direct zeci de miliarde de lei, suntem încă privați de posibilitatea de a primi sume mari de asistență macrofinanciară din partea UE, care, printre altele, determină finanțarea prin progresul în investigarea furtului miliardului”, - a spus Litvinenco. În opinia sa, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, care nu a participat la audierile parlamentare, a avut șansa de a restabili încrederea cetățenilor dacă ar fi venit și povestit cu sinceritate despre rezultatele anchetei, despre posibilele obstacole și probleme. „De aceea, avem nevoie urgentă de o reformă a procuraturii, astfel încât să nu discutăm lipsa progresului încă 5 ani, ca cei suspectați de fraudă și corupție în proporții deosebit de mari să nu părăsească liniștiți țara”, - a spus Sergiu Litvinenco. // 20.08.2021 – InfoMarket.
