BM a majorat prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei în 2025 de la 0,9% la 1,5%, pentru 2026 - de la 2,4% la 2,7%, iar pentru 2027 - a redus-o de la 4,4% la 3,8%
Se preconizează că, în termeni nominali, PIB-ul țării va fi de 347,2 miliarde de lei în 2025, de 374,7 miliarde de lei în 2026 și de 408,5 miliarde de lei în 2027. Acest lucru reiese din Perspectivele Economice pentru Moldova, ediția de toamnă, pe care reprezentanții Băncii Mondiale au prezentat-o în cadrul reuniunii Clubului presei economice. Se preconizează că creșterea moderată a PIB-ului în 2025 cu 1,5% va fi favorizată de stabilitatea veniturilor disponibile, de intensificarea investițiilor pe fondul scăderii ratelor dobânzilor și de recoltele mai bogate de produse agricole în a doua jumătate a anului. Principalele surse de creștere rămân accelerarea activității de investiții și stabilitatea veniturilor disponibile, susținută de scăderea inflației. Cu toate acestea, provocările externe persistă. Indicatorii slabi ai exporturilor, în special către România, coroborați cu creșterea susținută a importurilor, alimentată de stabilitatea cererii interne, vor continua să aibă un impact negativ asupra exporturilor nete și să limiteze ritmul de redresare a economiei. În ceea ce privește oferta, se preconizează o redresare a sectorului agricol în a doua jumătate a anului, ceea ce va contribui pozitiv la creșterea PIB-ului. Sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) va rămâne un factor important de creștere, în timp ce sectorul industrial se preconizează că va avea o contribuție mai semnificativă. Cu toate acestea, potențialul de creștere al sectorului va fi limitat de cererea externă, care este încă sub nivelul dinaintea pandemiei, și de dificultățile persistente din industria alimentară, cauzate de recenta epidemie de gripă porcină și de condițiile meteorologice nefavorabile din primăvară. BM estimează că sectorul transporturilor va avea un impact negativ asupra creșterii, deoarece rolul Moldovei ca țară de tranzit se reduce odată cu reluarea parțială a rutelor comerciale tradiționale ale Ucrainei. Pe termen mediu, se preconizează o accelerare a creșterii economice, determinată de îmbunătățirea mediului extern, creșterea productivității muncii, precum și de reformele și investițiile legate de UE. Se prognozează că PIB-ul real va crește cu 2,7% în 2026 și cu 3,8% în 2027, ca urmare a unui mediu extern mai favorabil și a impactului cumulativ al reformelor structurale menite să sporească competitivitatea și diversificarea economiei. Consumul privat și investițiile vor rămâne principalii factori de creștere, la care vor contribui absorbția fondurilor UE și îmbunătățirea continuă a veniturilor reale disponibile. La nivel sectorial, se preconizează că sectorul TIC și sectorul serviciilor vor rămâne principalii factori de creștere economică, contribuind la extinderea activității economice. În paralel, se prevede o accelerare treptată a producției industriale pe fondul stabilizării cererii externe și al îmbunătățirii climatului investițional, determinate de claritatea situației politice după alegeri. Se preconizează că scăderea ratelor dobânzilor, susținută de încetinirea inflației, va stimula activitatea în sectoarele serviciilor financiare și construcțiilor. Agricultura va beneficia treptat de implementarea reformelor conforme cu standardele UE, menite să sporească productivitatea și durabilitatea sectorului. Din punctul de vedere al cererii agregate, scăderea prețurilor, creșterea salariilor reale și măsurile de sprijin fiscal și bugetar care sporesc venitul disponibil vor contribui la reducerea sărăciei. Conform estimărilor, nivelul sărăciei, calculat pe baza pragului de venit peste medie, se preconizează că va scădea de la 18,1 % în 2024 la 15,5 % în 2025, 14 % în 2026 și 12,4 % în 2027. Se preconizează că inflația va continua să scadă pe măsură ce presiunea din partea ofertei se va atenua. Inflația medie anuală este estimată la 7,8% în 2025, rămânând peste nivelul țintă de 5%, în principal din cauza presiunii continue asupra prețurilor la energie. Se preconizează că aceasta va reveni la intervalul țintă până la sfârșitul anului 2026, cu fluctuații în limita intervalului pe termen mediu, pe fondul scăderii prețurilor la import și al creșterii economiei orientate către export. Se preconizează că inflația medie anuală va fi de 5,3% în 2026 și de 4,5% în 2027. BM se așteaptă ca BNM să mențină un regim flexibil al cursului de schimb, intervenind pe piața valutară atunci când este necesar pentru a stabiliza moneda națională și a asigura menținerea inflației în intervalul țintă. Pe măsură ce exporturile și investițiile străine directe se vor consolida, se preconizează o reducere a deficitului contului curent al Moldovei și o îmbunătățire a condițiilor de finanțare externă, deși nivelul acestuia va rămâne ridicat, ceea ce subliniază necesitatea unei gestionări prudente a datoriei externe. După o creștere bruscă a deficitului contului curent până la aproximativ 19,8% din PIB în 2025, se preconizează că deficitul va scădea în mod constant și va ajunge la 19,1% în 2026 și 18,6% în 2027, dar, pe termen mediu, acesta va rămâne cu mai mult de două ori peste media istorică, ceea ce subliniază vulnerabilitatea externă actuală. Această ajustare va fi susținută de îmbunătățirea indicatorilor de export către UE, inclusiv prin extinderea activă a exporturilor de servicii și stabilizarea importurilor de energie. BM se așteaptă ca fluxul de investiții străine directe să devină mai semnificativ pe măsură ce relațiile Moldovei cu UE se vor aprofunda și, de asemenea, se preconizează stabilizarea transferurilor de bani după reducerea fluxului din țările CSI la un nivel nesemnificativ. BM prognozează că activele oficiale de rezervă vor rămâne la un nivel confortabil, însă Moldova va continua să depindă de asistența financiară internațională pentru a-și acoperi nevoile de finanțare externă, ceea ce subliniază importanța gestionării prudente a datoriei externe. Se preconizează că deficitul bugetar va rămâne peste 4% din PIB pe termen mediu. Se preconizează că veniturile bugetare ca procent din PIB vor reveni la nivelurile medii istorice pe măsură ce granturile externe se vor reduce și veniturile din importuri se vor normaliza. Se preconizează că cheltuielile totale vor scădea în 2026, dar vor rămâne peste nivelurile medii istorice, fapt la care va contribui creșterea cheltuielilor de capital. Se preconizează că investițiile publice vor crește treptat și vor atinge aproximativ 3 % din PIB până în 2027, fapt care va fi favorizat de îmbunătățirea gestionării investițiilor publice și de resursele disponibile în cadrul Planului de creștere al UE și al Planului de investiții conex pentru satisfacerea nevoilor critice de infrastructură. Cheltuielile sociale vor continua să reprezinte cea mai mare parte a bugetului, dar se preconizează că vor deveni mai bine direcționate. Ca urmare, atât deficitul bugetar, cât și datoria publică vor rămâne peste nivelurile dinaintea pandemiei, ceea ce subliniază necesitatea unei gestionări fiscale prudente pentru a menține sustenabilitatea datoriei și a respecta regula deficitului de 2,5 % (fără a lua în considerare granturile și investițiile de capital finanțate din surse externe). Pe termen mediu, reformele fiscale ar trebui să vizeze îmbunătățirea colectării veniturilor și creșterea eficienței cheltuielilor, protejând în același timp investițiile prioritare. Conform analizei comune a sustenabilității datoriei (2024) realizată de FMI și Banca Mondială, Moldova este expusă unui risc scăzut de criză a datoriei externe și unui risc moderat de criză a datoriei sectorului public. // 04.11.2025 — InfoMarket
