BNM: Leul moldovenesc este una dintre cele mai stabile monede din regiune
Acest lucru a fost declarat de directorul Direcției Piețe Financiare a Băncii Naționale a Moldovei, Daniel Savin, în cadrul celei de-a IX-a ediții a podcastului "Dă sens banilor". El a spus că, dacă este comparat cu alte valute din regiune, leul este o monedă care s-a dezvoltat în mod natural și fără fluctuații mari. El a dat exemplul lirei turcești, care s-a depreciat foarte mult în ultima perioadă. "Am avut puterea de a acționa în așa fel încât să prevenim astfel de șocuri", a subliniat Daniel Savin. El a precizat că nu este o exagerare faptul că experții numesc leul una dintre cele mai stabile monede din regiune. Întrebat despre fluctuațiile mai mari ale leului, care au fost în perioada 2015-2018, Daniel Savin a spus că acest lucru se datorează faptului că în fiecare an devenim mai experimentați sau învățăm lecții din crizele anterioare. "Avem un nivel suficient de rezerve valutare, avem capacitatea de a interveni în situațiile potrivite și o politică monetară adecvată care ne permite să nu creăm șocuri suplimentare pe piața valutară", a spus el. Întrebat când va avea Republica Moldova un curs de schimb stabil, ca, de exemplu, în Cehia, și dacă țara noastră are nevoie de un astfel de curs de schimb stabil, directorul Direcției Piețe Financiare a Băncii Naționale a Moldovei a spus că, din punct de vedere matematic, nu crede că Cehia are un curs de schimb stabil. "Dar aș răspunde la această întrebare cu o altă întrebare: avem nevoie de un curs de schimb fix sau stabil? Probabil că nu, poate că, având în vedere inflația și politica monetară independentă, cursul de schimb trebuie să se adapteze la șocuri. Iar ajustarea ar trebui să se facă încet, fără fluctuații excesive", a subliniat el. Daniel Savin a reamintit că fluctuațiile cursului de schimb există în principal din cauza dezechilibrului dintre cerere și ofertă, iar cu cât dezechilibrul este mai mare, cu atât fluctuațiile sunt mai mari. Atunci când fluctuațiile sunt prea mari, intervine Banca Națională. "Piața are nevoie de fluctuații, dar aceste fluctuații trebuie să fie mici", a spus directorul Departamentului Piețe Financiare al Băncii Naționale a Moldovei. Întrebat ce ne bucură la leul puternic, el a amintit că moneda străină este, de fapt, o marfă care se vinde pe piață. La fel ca pe piață, există cumpărători și vânzători, iar cumpărătorul este interesat să achiziționeze bunuri cât mai ieftin posibil. Iar în cazul valutei, toți cumpărătorii sunt interesați să cumpere valută ieftină. Cumpărătorii sunt importatorii de bunuri și servicii, inclusiv publicul ca importator de servicii. La polul opus se află cei care vând valuta, exportatorii, inclusiv exportatorii de servicii și beneficiarii de remitențe, care obțin mai mulți lei prin vânzarea aceleiași valute. "Probabil că aici ar trebui să vorbim nu doar despre cursul de schimb, ci și despre diferența de curs valutar al partenerilor noștri oficiali, de exemplu Ucraina, Turcia. Așa apar aici conceptele de curs de schimb nominal efectiv, curs de schimb real efectiv. Pentru că același exportator, pentru a vinde bunuri pe piața externă, are nevoie ca costul acestor bunuri să fie mai mic decât costul de producție a bunurilor în această țară. Putem avea un curs de schimb depreciat în termeni nominali, dar aprecierea acestuia în termeni reali. Pentru că în termeni reali se iau în considerare și diferențele de inflație, nu doar ratele de schimb. În toate analizele Băncii Naționale, se acordă multă atenție cursului de schimb real efectiv. Cursul de schimb real efectiv, în comparație cu partenerii noștri de dezvoltare, dacă se va aprecia mai mult, va crea probleme suplimentare pentru exportatori și va face ca produsele țărilor respective să fie mai ieftine în Republica Moldova", a declarat Daniel Savin. El a precizat că, astfel, leul puternic este mai favorabil pentru cei care cumpără valută străină: importatorii de bunuri și servicii. Pe lângă aceștia, de leul puternic beneficiază într-o oarecare măsură și cetățenii care, având salariile stabilite în lei și cumpărând produse și servicii ale căror prețuri sunt stabilite în valută. Întrebat cum ar trebui să se comporte cetățenii în raport cu banii lor - "să cheltuiască sau să economisească", directorul Departamentului Piețe Financiare al Băncii Naționale a Moldovei a răspuns în felul următor: "Este important ca populația să acționeze rațional și să economisească. Și să nu ajungă la extreme. Este important să gestioneze veniturile în așa fel încât să creeze, așa cum face Banca Centrală, o pernă de rezerve. Astfel, ar fi util ca populația să aibă unele rezerve în cazul unor șocuri viitoare". Potrivit acestuia, rezervele ar trebui să fie, în mod ideal, în lei. "Și noi, ca și Banca Centrală, promovăm o politică care vizează creșterea ponderii economiilor în lei în economia noastră. Dar avem înțelegerea că fiecare persoană fizică sau juridică își gestionează riscul valutar așa cum îl vede ea. În consecință, riscurile financiare sunt gestionate în așa fel încât economiile să fie în moneda în care vor fi cheltuite în viitor. Dacă vom cheltui în lei, să economisim în lei. Dacă vom avea cheltuieli într-o monedă străină, de exemplu în euro, ar fi indicat să economisim o parte și în euro. Vorbim despre riscul valutar și despre cum să înțelegem acest proces din partea populației", a subliniat el. // 12.10.2023 - InfoMarket
