Noutaţi

Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Un cocktail COVID/Brexit: Marea Britanie pierde din cota de piaţă pe care o înregistrează în ţări precum SUA, Germania şi China

Un cocktail COVID/Brexit: Marea Britanie pierde din cota de piaţă pe care o înregistrează în ţări precum SUA, Germania şi China

Regatul Unit a pierdut din cota de piaţă pe care o înregistrează în Statele Unite, Germania şi China în timpul pandemiei de COVID-19 din cauza haosului generat la nivelul comerţului internaţional, Brexit-ului şi nivelului redus de productivitate, conform unui raport realizat de Lloyds Banking Group Centre for Business Prosperity, citat de agenţia de ştiri Reuters.
„În câteva dintre principalele destinaţii de export – Germania, SUA şi China –, Marea Britanie pare să fi suferit un declin mai grav, trecând printr-o recuperare mai înceată”, reiese din raport.
Între 2017 şi 2019, Regatul Unit a mărit nivelul de exporturi către Germania cu 8,5%, mai puţin decât creşterile atinse de Italia (12%), Olanda (14%), Spania (20%) şi Statele Unite (24%).
„Imaginea reprezintă scăderile suferite în urma referendumului pentru Brexit din 2016, care indică o decuplare între cele două economii. Combinaţia COVID-Brexit va împinge mediul de business britanic într-o poziţie dăunătoare în viitorul apropiat”, spun economiştii care au realizat raportul.
Nivelul relativ scăzut de productivitate al Marii Britanii i-a nedumerit pe analişti în ultimii ani: explicaţiile variază de la aptitudinile slabe ale muncitorilor la numărul redus de investiţii pentru cercetare şi criza financiară.
Săptămâna trecută, guvernul de la Londra a majorat impozitul pe profit al companiilor de la 19% până la 25% în 2023. Măsurile vor creşte povara fiscală de la 34% la 35% din PIB în 2025-2026, cel mai înalt nivel de la sfârşitul anilor 1960 încoace.
Conform estimărilor oficiale, îngheţarea impozitului pe venit pentru o perioadă de patru ani aduce 1,3 milioane de oameni în sistemul fiscal.

Zf.ro

Noutați dupa tema