Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Punerea la adăpost a consumatorului de energia scumpă poate avea efecte secundare nocive

Punerea la adăpost a consumatorului de energia scumpă poate avea efecte secundare nocive

Cele mai mari patru ţări din UE au anunţat măsuri de peste 80 de miliarde de euro pentru a proteja consumatorii şi afacerile de creşterea preţurilor la energie exacerbată de războiul pornit de Rusia contra Ucrainei - dar economiştii avertizează că multe dintre aceste măsuri s-ar putea dovedi contraproductive, scrie Financial Times.
Germania, Franţa, Italia şi Spania au răspuns la creşterea preţurilor energiei cu planuri de reducere a taxelor sau cu subvenţionarea carburanţilor, electricităţii sau gazelor naturale, în încercarea de a-şi proteja economiile de creşterea costurilor pentru companii şi de scăderea venitului disponibil al consumatorului.
Cu toate acestea, prin atenuarea şocului preţurilor mai mari la energie, guvernele pot agrava problema prin descurajarea gospodăriilor şi întreprinderilor de la a-şi reduce consumul de energie electrică şi combustibil, făcând în acelaşi timp mai dificilă eliminarea dependenţei lor de combustibilii fosili importaţi din Rusia. „Aceasta este o economie dezastruoasă“, a spus Rodiger Bachmann, profesor de economie la Universitatea Notre-Dame.
„Vrei ca mecanismul preţurilor să-şi facă efectul semnalând că un bun este rar, astfel încât oamenii să decidă dacă vor să-şi schimbe comportamentul.“ Multe ţări europene transferă bani către păturile vulnerabile ale populaţiei pentru a le ajuta să facă faţă preţurilor mai mari ale energiei, care au crescut cu 45% în zona euro în ultimul an, în principal ca urmare a aprovizionării mai reduse.
Grupul de reflecţie Bruegel a descoperit că doar trei din cele 25 de ţări pe care le-a evaluat nu făceau astfel de plăţi. Tot acest institut a găsit că 17 ţări reduceau şi impozitele sau taxele pe energie, în timp ce 10 ţări reglementau preţurile cu amănuntul la energie şi trei reglementau preţurile cu ridicata.

Zf.ro

Noutați dupa tema