Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Dacă nu depinzi de importuri şi ai producţie internă, totul e mai uşor: cum au salvat companiile din America de la recesiune, inflaţie şi distrugeri de locuri de muncă

Dacă nu depinzi de importuri şi ai producţie internă, totul e mai uşor: cum au salvat companiile din America de la recesiune, inflaţie şi distrugeri de locuri de muncă

Pentru că nu sunt dependente de importuri de materii prime, com­panii din diverse sectoare ale economiei americane şi-au putut mări producţia şi creşte oferta, ceea ce a temperat inflaţia fără o recesiune sau şomaj ridicat.

Economia americană a surprins aproape pe toată lumea anul trecut, scrie The Wall Street Journal. Mai întâi, inflaţia a scăzut peste aşteptări. Mai apoi, SUA nu numai că au evitat recesiunea, dar au crescut cu o rată impresionantă de 2,6%, potrivit ul­timului sondaj al WSJ. Rata şoma­jului s-a menţinut în apropiere de un minim de 3,7% în loc să depăşească 4%, aşa cum anticipaseră econo­miştii.

Creşterea rapidă şi şomajul scăzut nu merg în mod normal mână în mână cu o inflaţie în scădere. Mo­tivul pentru care au mers de data a­ceasta este că de la pandemie inflaţia şi creşterea au fost determinate mai mult de oscilaţii ale ofertei de bunuri şi servicii decât de cerere. O ofertă mai mare tinde să împingă creşterea în sus, dar preţurile în jos.

În perioada 2020-2022, compa­niile nu au putut acoperi cererea ge­nerată de o economie în curs de redeschidere şi alimentată de stimu­lente guvernamentale. Acestea au dus lipsă de componente, forţă de muncă, capacitate de transport, iar drept urmare preţurile au urcat puternic.

Totuşi, companiile nu stau cu mâinile în sân când există o opor­tu­nitate de a profita de pe urma preţu­rilor ridicate şi cererii neacoperite. Astfel, acestea şi-au crescut produc­ţia prin orice mijloace, prin majora­rea capitalului, reorganizarea pro­duc­ţiei şi creşterea capacităţii.

Totuşi, situaţia are limitele ei. Atacurile din Marea Roşie şi men­ţinerea la sol a unor aparate de zbor Boeing reamintesc că lanţurile de aprovizionare sunt încă vulnerabile. Unii economişti încă se aşteaptă la recesiune.
Totuşi, revenirea remarcabilă a ofertei explică în mare măsură de ce în ultimii ani preţurile din SUA au avansat mai lent, în pofida cererii solide, sau chiar au scăzut în multe industrii.

Companii din sectoare diverse, de la cel al companiilor aeriene şi petrolier, la cel rezidenţial şi al semiconductoarelor, şi-au crescut puternic producţia.

Pe piaţa petrolieră, de exemplu, problema ofertei nu a fost o lipsă de forţă de muncă sau componente, ci una geopolitică. Mulţi producători privaţi americani au decis să-şi majoreze producţia. În lipsa unei producţii americane crescute, încercările OPEC Ă de susţinere a preţurilor petrolului şi atacurile recente din Marea Roşie ar fi scumpit petrolul şi benzina.

Economia americană n-a scăpat de pericol. Inflaţia, deşi mult mai scăzută decât cu un an în urmă, este încă mai ridicată decât în 2019, iar salariile continuă să crească mai rapid decât este compatibil cu ţinta de inflaţie a Fed de 2%. Dacă inflaţia va continua să scadă, evitându-se recesiunea, va fi în cea mai mare măsură o problemă de cerere. Oferta şi-a îndeplinit rolul.

zf.ro

Noutați dupa tema