Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Unul dintre marile proiecte feroviare europene va costa peste 15 miliarde euro, dublu față de cât se credea la început

Unul dintre marile proiecte feroviare europene va costa peste 15 miliarde euro, dublu față de cât se credea la început

Unul dintre cele mai mari proiecte europene de infrastructură constă în realizarea unor linii de tren de mare viteză în țările baltice, iar inițial s-a vorbit despre costuri de 6-7 miliarde euro, dar cea mai recentă analiză indică un total de peste 15 miliarde euro.
În nordul Europei este în lucru unul dintre cele mai mari proiecte feroviare europene, Rail Baltica, pentru construcția a 870 km de cale ferată de la granița cu Polonia, până în Estonia, la Tallinn. Când totul va fi gata, cei aproape 900 km ar trebui parcurși și șase ore.
Viteza maximă va fi de 240 km/h pentru trenurile de pasageri și 120 km/h pentru cele de marfă și 392 km de linii vor fi pe teritoriul Lituaniei, 265 km în Letonia și 213 km în Estonia. Linia pornește de la Tallinn via Pärnu – Rīga – Panevėžys – Kaunas - granița polono-lituaniană și se va adăuga și o conexiune Riga - Vilnius. Totul ar fi trebui să fie gata până în 2030, dar nu sunt mari șanse.
Analiza cost-beneficii realizată de RB Rail indică faptul că această cale ferată ar putea costa în prima fază 15,5 miliarde euro, în timp ce în 2017 se vorbea despre 5,8 miliarde euro, iar ceva mai târziu, despre 7 miliarde euro. Incluzând și faza a doua, care va fi gata după 2030, costurile trec de 23 miliarde euro.
Estimările per total indică un cost mediu de 26 milioane euro/km.
Așteptările pentru anul 2046 indică 51 de milioane de călătorii făcute de pasageri în acel an, iar 80% din beneficii ar trebui să vină din transportul de călători, iar cel de marfă va avea importanță redusă.
Costurile au crescut din cauza creșterii inflației cu 40%, dar și din cauza creșterii prețurilor materialelor. A contat mult și fiindcă s-au adăugat construcții noi față de proiectul gândit acum șapte ani. O consecință a acestui raport este că cei care realizează proiectul au nevoie de surse suplimentare de finanțare.
Lucrările în teren au început, s-au făcut și defrișări, iar în Estonia se lucrează la 21 de km de cale ferată și este în construcție și noua gară modernă din Tallinn, contract de 45 milioane euro.
În mai au început lucrările În Letonia, la magistrala principală care va traversa țara cale de 230 km, iar lucrările vor costa cel puțin 3,7 miliarde euro pe acel tronson important. Obiectivul este ca la final de 2024 să înceapă lucrări în total pe 15% din lungimea magistralei principale care va traversa cele trei țări.
Cele trei țări baltice au trenuri puține în prezent și viteze mici, cei mai mulți oameni folosesc mașina personală, iar cei care iau transportul în comun optează în general pentru autobuzele, flotele din cele trei state fiind printre cele mai moderne din Europa.
Țările baltice sunt izolate feroviar de restul Europei, fiindcă ecartamentul căilor ferate este cel sovietic. Rail Baltica va avea însă ecartament european.

hotnews.ro

Noutați dupa tema