Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Avuţia mondială a crescut cu 4,2% în 2023, după scăderea din 2022, cu Elveţia din nou în frunte

Avuţia mondială a crescut cu 4,2% în 2023, după scăderea din 2022, cu Elveţia din nou în frunte

Avuţia globală a crescut cu 4,2% în 2023, după o contracţie de 3% în 2022, se arată în raportul anual privind averea individuală, elaborat de UBS, Elveţia aflându-se în fruntea listei averii medii per adult, urmată de Luxemburg, Hong Kong şi Statele Unite, relatează agenţia EFE.
Raportul privind Avuţia Globală, care a început să fie elaborat în 2010 de Credit Suisse şi în prezent este realizat de UBS, în urma achiziţionării băncii rivale, în 2023 indică faptul că avuţia a crescut cu 4,8% în Europa şi Orientul Mijlociu, cu o avere medie de 166.000 dolari per adult, urmată de Asia Pacific (plus 4,4%, 156.000 dolari, în medie) şi America (plus 3,6%, 146.000 dolari în medie).
De asemenea, raportul subliniază că, după 2022, an în care averea globală s-a resimţit în urma impactului monetar pe care l-a avut consolidarea dolarului, în 2023 averile individuale au beneficiat de pe urma încetinirii inflaţiei, prin urmare creşterea reală ajustată la preţuri a fost chiar mai mare de nivelul de 4,2%, ajungând la circa 8,4%.
Economii mici, averi mari
Avuţia medie în Elveţia este puţin peste 709.000 dolari per adult, ceea ce a permis ţării să rămână pe primul loc în top, urmată de Luxemburg, cu 607.000 dolari, Hong Kong, cu 582.000 dolari, şi SUA, cu 564.000 dolari (în coborâre cu un loc faţă de 2022).
Top 10 este completat de Australia, Danemarca, Noua Zeelandă, Singapore, Norvegia şi Canada, toate cu o avuţie medie globală per adult de peste 375.000 dolari, în timp ce printre marile economii în clasament se numără Marea Britanie (350.000 dolari), Franţa (329.000 dolari) şi Germania (264.000 dolari).
Spania se situează pe poziţia 22, cu o avere medie uşor peste 225.000 dolari, depăşind Japonia şi Italia, aflate pe următoarele locuri în studiul elaborat cu date privind avuţia din 56 de economii mondiale, care totalizează 92% din avuţia globală, scrie EFE.
Avuţii emergente, în ţări emergente
Ţara în care avuţia a crescut cel mai mult anul trecut, cu o mare diferenţă comparativ cu restul, a fost Turcia (plus 157,78%, în contextul în care nicio altă ţară nu a avut un avans mai mare de 30%), urmată de Qatar, Rusia, Africa de Sud şi Israel.
De la elaborarea primului raport, în 2010, economia unde avuţia a crescut cel mai mult, după cazul excepţional al Kazahstanului (plus 190%), a fost China (185%), urmată de Qatar, Israel şi India, toate înregistrând o dublare.
Spania, însă, este una dintre cele patru ţări unde avuţia s-a redus în aceşti 13 ani (cu 1%), alături de Italia, Grecia şi Japonia (ultima cu o scădere semnificativă, de 23%).
Raportul clasifică ţările şi în funcţie de inegalităţile în distribuţia averilor şi în fruntea topului din acest punct de vedere se află Africa de Sud, Brazilia, Emiratele Arabe, Arabia Saudită, Suedia şi SUA, în timp ce distribuţia cu cele mai mici diferenţe se consemn

Economica.net

Noutați dupa tema