Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Ungaria acuză Comisia Europeană că împiedică sud-estul Europei să-și reducă dependența de gazul rusesc / „Ne pare rău, băieți, gazul nu mai este sexy”

Ungaria acuză Comisia Europeană că împiedică sud-estul Europei să-și reducă dependența de gazul rusesc / „Ne pare rău, băieți, gazul nu mai este sexy”

Comisia Europeană nu ajută țările din sud-estul Europei să-și reducă dependența de petrolul și gazul rusesc și, mai mult, chiar le îngreunează eforturile. Acuzațiile vin din partea ministrului maghiar de Externe, Peter Szijjarto, și au fost lansate într-o conferință organizată la București de Departamentul de Energie al SUA, Ministerul Energiei din România şi Atlantic Council.
„Când vorbim despre securitatea energetică, furnizarea este bazată pe realitatea fizică. Ca să aduci petrol și gaze, ai nevoie de conducte. Infrastructura determină cu cine colaborezi și de unde poți cumpăra”, a spus Peter Szijjarto, în condițiile în care, de la începutul războiului din Ucraina, Ungaria s-a opus sistematic sancțiunilor aplicate de UE Rusiei.
El a acuzat Comisia Europeană că, de fapt, Executivul de la Bruxelles este cel care a îngreunat eforturile Ungariei de a-și reduce dependența de gazul și petrolul rusesc:
„În ceea ce privește Ungaria și Slovacia, conducta care aduce petrol din Rusia prin Ucraina ne alimentează aproape tot consumul. De ce? Pentru că nu avem rute alternative. Am fi foarte fericiți să luăm în considerare diversificarea, însă nu putem face acest lucru fără să avem rute alternative.
Există o conductă de petrol din Croația care vine spre țările noastre, însă problema este că are o capacitate mică. Acum doi ani, când au început discuțiile despre oprirea importurilor din Rusia, amândouă țările, Ungaria și Slovacia, ne-am îndreptat către Comisia Europeană și am cerut asigurări că Croația va crește capacitatea acestei conducte. Pentru a ne putea diversifica.
Ce s-a întâmplat apoi: Comisia Europeană s-a adresat Croației, dar nu capacitatea a fost majorată, capacitatea a rămas aceeași, ci tariful de transport a fost majorat de cinci ori. Deci aici este o problemă”, a arătat șeful diplomației maghiare.
A doua problemă, în opinia sa, apare când vine vorba de gaz.
„Suntem prima țară care nu este vecină cu Turcia, dar care cumpără gaz turcesc și în acest an am cumpărat pentru prima dată gaz din Azerbaidjan. De ce nu putem cumpăra mai mult din aceste surse, astfel încât să ne putem diversifica? Pentru că rețeaua din sud-estul Europei este foarte limitată.
Am cerut Comisiei Europene, împreună cu România, Slovenia, Bulgaria, Serbia și Grecia, să finanțeze creșterea capacității acestor conducte de gaze din sud-estul Europei, pentru a ne permite să cumpărăm mai mult gaze din surse diversificate. Care a fost răspunsul Comisiei? „Ne pare rău, băieți, gazul nu mai este sexy”.
Gazul nu o să mai fie parte a mixului energetic intern în 15 ani, deci UE nu mai investește în infrastructura de gaze.
Deci iată-ne aici, fără șansa fizică de a ne diversifica. Și este o problemă, pentru că nu este o chestiune politică”, a completat el.
Peter Szijjarto: Nu dorim să stricăm peisajul Ungariei cu turbine eoliene
Ministrul a arătat că Ungaria vrea să atingă neutralitatea carbonului până în 2050 și are ca obiectiv ca 90% din producția de electricitate să fie fără emisii de carbon în 2030.
„Care este impactul economic și industrial al acestui fapt? Permiteți-mi să rezum în două puncte. În primul rând, suntem o țară care nu are câmpuri de petrol sau gaze și suntem o țară fără ieșire la mare. Considerăm că țara noastră este frumoasă, prin urmare nu dorim să stricăm peisajul cu turbine eoliene. Așadar, cele două moduri prin care putem genera electricitate în volum mare, într-un mod fiabil și protejând mediul, sunt energia nucleară și solară”, a spus oficialul de la Budapesta.
Ungaria și-a propus să realizeze încă două reactoare nucleare până la începutul următorului deceniu, care vor adăuga 2.400 de MW la cei 2.000 de MW de energie nucleară existenți.
„Aceste două noi reactoare ne vor ajuta să creștem ponderea energiei nucleare în producția totală la 70%. Și cu aceste două noi reactoare vom putea reduce emisiile noastre cu 17 milioane de tone de CO2 anual. Și putem reduce importurile noastre de gaze cu aproximativ 2,5 până la 3 miliarde de metri cubi anual.
Când vine vorba de energia solară, în ultimii cinci ani ne-am crescut capacitatea solară de 8 ori. În prezent avem o performanță solară de 6.700 de MW în țară, care a ajuns la 47% din întreaga capacitate a centralelor electrice din țară”, a mai susținut el.

Hotnews.ro

Noutați dupa tema