Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Topul ţărilor europene cu cele mai ieftine locuinţe noi: Pe ce loc se află România

Topul ţărilor europene cu cele mai ieftine locuinţe noi: Pe ce loc se află România

România se menţine pe locul al treilea în topul ţărilor europene cu cele mai ieftine locuinţe noi, după Bosnia şi Herţegovina şi Grecia, cu un preţ mediu de 1.504 euro/ mp în 2023, în uşoară creştere de la 1.461 euro/ mp în 2022, conform studiului Deloitte Property Index 2024, realizat pe baza datelor din principalele oraşe din 24 de ţări. La rândul său, Austria rămâne ţara cu cele mai scumpe locuinţe, cu 4.920 euro/ mp în 2023, urmată de Germania (4.700 euro/ mp) şi Franţa (4.538 euro/ mp), însă în toate aceste ţări preţurile sunt în scădere faţă de 2022. Per ansamblu, 15 din cele 24 de ţări analizate au înregistrat creşteri ale preţurilor medii pentru locuinţele noi, cele mai importante fiind în Ungaria (+13,3%) şi Polonia (+12,2%), iar scăderi notabile au fost consemnate în Italia (-10,7%), Danemarca (-3,8%), Norvegia (-3,5%) şi Marea Britanie (-3,3%). Potrivit unui comunicat al companiei, locuinţele din România au devenit mai accesibile decât cu un an în urmă. Dacă în 2022 un român avea nevoie, în medie, de 6,3 salarii medii anuale brute la nivel naţional pentru a cumpăra o locuinţă nouă de 70 mp, anul trecut media a scăzut la 5,9 salarii, ceea ce plasează ţara noastră pe locul al patrulea în topul accesibilităţii, după Danemarca (4,7 salarii anuale brute), Norvegia (4,8) şi Italia (5,3). Ţara europeană cu gradul cel mai mic de accesibilitate dintre cele analizate este Cehia, unde sunt necesare 13,3 salarii anuale brute pentru a cumpăra o locuinţă nouă, urmată de Slovacia (12,7 salarii anuale brute). Calculul se referă la salariul mediu brut la nivel naţional din anul 2023 (adică înainte de aplicarea taxelor şi impozitelor), pe o perioadă de 12 luni (anual). "Evoluţia din piaţa imobiliară rezidenţială din România a fost influenţată şi în 2023 de dobânzile ridicate, care au avut impact atât asupra dezvoltatorilor, crescându-le costurile de construcţie, cât şi asupra cumpărătorilor, care s-au confruntat cu preţuri ridicate şi cu dobânzi mai mari la creditele ipotecare. Însă semnalele transmise atât de Banca Centrală Europeană, cât şi de Banca Naţională a României, prin demararea procesului de reducere a dobânzilor, pe fondul diminuării presiunilor inflaţioniste, au potenţialul de a revigora investiţiile în domeniu, pe de o parte, şi de a stimula creditarea ipotecară, pe de altă parte. În plus, este de aşteptat ca perspectivele de creştere economică şi majorarea veniturilor populaţiei să dinamizeze activitatea în domeniu în perioada următoare", a declarat Irina Dimitriu, Partener Reff & Asociaţii Deloitte Legal, lider al serviciilor de consultanţă pentru sectorul imobiliar în cadrul Deloitte România. Parisul rămâne în fruntea clasamentului oraşelor europene cu cele mai scumpe locuinţe, cu un preţ mediu de 14.900 euro/ mp pentru un apartament nou, urmat de Munchen (10.900 euro/ mp) şi Zona Metropolitană Interioară a Londrei (8.018 euro/ mp). În România, cele mai mari preţuri se înregistrează în Cluj-Napoca, respectiv 2.434 euro/ mp şi o creştere de 3% faţă de anul anterior, în timp ce Bucureştiul ocupă locul al doilea, cu 1.726 euro /mp, urmat de Braşov cu 1.618 euro/ mp. Astfel, ţara noastră este printre puţinele state europene în care cel mai scump oraş nu este capitala, alături de Belgia, unde Anvers este cea mai scumpă localitate, Italia cu Milano, Germania cu Munchen şi Spania, unde Barcelona ocupă primul loc. Pe piaţa chiriilor, Zona Metropolitană Interioară a Londrei urcă trei poziţii în clasament şi devine cel mai scump oraş european, conform datelor disponibile analizate de studiul Deloitte, cu o chirie medie lunară de 33,8 euro/ mp. Pe locul al doilea se află Dublin, cu o chirie medie de 31,5 euro/ mp, urmat de Paris, cu 31,3 euro/ mp. Oraşul Patra din Grecia este la cealaltă extremă, cu cea mai mică chirie medie, de 6,3 euro/ mp, urmat de Burgas din Bulgaria (6,9 euro/ mp). În România, cel mai scump oraş dintre cele analizate este Cluj-Napoca, cu o chirie medie lunară de 9,7 euro/ mp, urmat de Bucureşti, unde chiriaşii plătesc în medie 9,2 euro /mp pe lună, ambele în creştere faţă de anul anterior. "Preţurile şi chiriile pentru locuinţele din România au fost influenţate, în 2023, şi de scăderea numărului de tranzacţii pe piaţa imobiliară rezidenţială, cu aproximativ 10% faţă de anul anterior, dar şi de încetinirea activităţii de construcţii de locuinţe, cu aproape 6%. Aşadar, este nevoie de stimularea activităţii pe această piaţă, pentru a creşte ofertă şi, astfel, a răspunde cererii tot mai ridicate care se manifestă în prezent, dar şi pe termen mediu şi lung", a declarat Marius Vasilescu, Partener Consultanţă Financiară, Deloitte România, citat în comunicat. Ediţia a 13-a a studiului Deloitte Property Index analizează evoluţia pieţei imobiliare rezidenţiale în anul 2023 în 24 de ţări şi 69 de oraşe. Toate preţurile cuprinse în analiză sunt convertite în euro, pentru a obţine rezultate comparabile.

digi24.ro

Noutați dupa tema