Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Rusia va face comerț ca în vremurile antice, după ce 80% dintre tranzacțiile bancare cu China au fost refuzate din cauza sancțiunilor

Rusia va face comerț ca în vremurile antice, după ce 80% dintre tranzacțiile bancare cu China au fost refuzate din cauza sancțiunilor

Rusia și China plănuiesc să readucă la viață vechiul sistem al trocului pentru a ocoli sancțiunile impuse de statele occidentale, după ce în jur de 80% din transferurile bancare în yuani dintre cele două țări au ajuns să fie refuzate, raportează Reuters.

Primele două astfel de schimburi de mărfuri ar putea avea loc chiar în această toamnă în domeniul agricol, potrivit surselor anonime consultate de Reuters. Una dintre surse, care lucrează pentru o firmă industrială din Rusia, a spus că Beijingul și Moscova discută și despre un acord privind exportul de metale rusești în schimbul utilajelor din China. Majoritatea tranzacțiilor în yuani ajung să fie refuzate, după lungi întârzieri în care băncile se decid dacă să accepte plățile sau nu, potrivit ziarului rusesc Kommersant.

Până în 2024, Rusia și partenerii săi comerciali ocoleau sancțiunile folosind bănci mai mici și alte metode de plată sau tranzacțiile în alte monede decât dolarul american pentru a evita interdicția impusă de Occident împotriva mai multor bănci rusești de a folosi sistemul SWIFT. Această strategie, însă, a întâmpinat mai multe dificultăți de când SUA au aprobat sancțiuni secundare asupra instituțiilor financiare care ajută Rusia. Restricțiile au forțat bănci mari din China, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Austria și nu numai să își reducă tranzacțiile cu Rusia, scrie Business Insider. Din moment ce sistemul trocului nu necesită plăți monetare, acesta le-ar permite Rusiei și Chinei să evite astfel de probleme.

Troc cu talibanii: produse petroliere la schimb pentru stafide, minerale și ierburi medicale Nu ar fi prima oară când Rusia folosește trocul. A fost o practică utilizată și în vremea Uniunii Sovietice și în perioada de imediat după destrămarea URSS-ului. În august 2022, regimul taliban din Afghanistan a discutat folosirea trocului cu Rusia pentru a obține produse petroliere rusești. La schimb, rușii ar fi trebuit să primească stafide, minerale și ierburi medicinale, potrivit RIA Novosti. Iran și India au discutat cu Rusia la începutul războiului din Ucraina pentru a pune la punct un sistem de schimb de mărfuri. Anul trecut, Pakistan a autorizat acest tip de comerț cu Rusia pentru anumite tipuri de mărfuri. În 2019, China a exportat ulei de palmier în valoare de 150 de milioane de dolari în Malaysia în schimbul unor servicii în construcții, resurse naturale și echipamente civile și militare. China a exportat în 2021 piese auto de 2 milioane de dolari în Iran pentru care a primit la schimb fistic. Astfel de schimburi aveau loc destul de des între Moscova și Beijing în perioada sovietică și anii '90, dar acordurile discutate recent ar fi primele de acest gen din ultimii 30 de ani. „Schimbul de mărfuri pentru alte mărfuri ar trebui contabilizate manual, ceea ce ar crea probleme majore pentru orice întreprinderi mari sau avansate din punct de vedere tehnologic care folosesc sisteme automate de contabilitate”, a scris Alexandra Prokopenko, cercetător de la Carnegie Russia Eurasia Center, care a precizat și că trocul face mai dificilă colectarea impozitelor. Rusia încearcă să pună bazele unui sistem alternativ de plăți, inclusiv în criptomonede, pentru a facilita comerțul. Însă, Sistemul pentru Transferul Mesajelor Financiare (SPFS) al Băncii Rusiei și platforma de plăți CIPS a Chinei nu sunt conectate complet încă. „Există lucruri politice care trebuie rezolvate, dar în ciuda vizitei șefului nostru (Putin) în China, ele nu au fost [rezolvate]”, a spus una dintre sursele din guvernul Rusiei citate de Reuters.

digi24.ro

Noutați dupa tema