Ungaria depășește România la rezerve de aur, după ce a achiziționat 14,5 tone în septembrie. Țările care nu dețin aur în rezervă
Prețul aurului a crescut cu 25% în anul 2024, România fiind pe locul al șaselea în regiunea Europei de Est în ceea ce privește rezervele internaționale de aur deținute.
Pentru prima oară în istoria modernă, Ungaria deține mai multe rezerve de aur decât România, arată un comunicat al Tavex România, companie sub umbrela Tavex- unul din cei mai mari comercianți de aur de investiții din Europa de Nord.
Banca Națională a Ungariei a achiziționat 14,5 tone de aur la finalul lunii septembrie a acestui an și a intrat în rândul multor bănci centrale care și-au mărit rezervele de aur în ultimii trei ani. Astfel, pentru prima oară în istoria modernă, Ungaria deține mai multe rezerve de aur decât România. În aceeași listă se află Polonia, Turcia, Serbia și țări precum China, India sau Singapore.
Potrivit datelor Băncii Naționale a României, deținerile oficiale de aur ale țării sunt de 103,6 tone. Dintre acestea, aproximativ 61 de tone (sau 59%) sunt deținute în seifurile Băncii Angliei. Cu această cantitate, România este pe locul 39 la nivel global în ceea ce privește rezervele internaționale de aur și pe locul al șaselea în regiunea Europei de Est.
Scopul principal în deținerea aurului este că acesta permite menținerea puterii de cumpărare a banilor, fiind în același timp și un instrument de independență față de infrastructura piețelor financiare globale, conform experților Tavex.
Dacă este să raportăm valoarea aurului deținut la totalul rezervelor internaționale, metalul galben are o pondere de 12% în rezerva internațională a României. De la introducerea noului leu românesc în 2005, această valoare a fluctuat constant, între 6,24% și 14,14%. În pofida acestui interval, deținerile efective de aur s-au modificat prea puțin în termeni cantitativi. Fluctuațiile sunt cauzate atât de schimbarea prețului internațional al aurului, cât și de schimbarea celorlalte active deținute (precum titlurile de stat). Cum, doar anul acesta, prețul aurului a crescut cu 25%, este de înțeles că a ajuns să aibă o cotă parte mai mare în totalul rezervelor.
„Recomandările Fondului Monetar Internațional sunt că aurul ar trebui să reprezinte undeva la 10% din totalul rezervelor internaționale ale unei țări. Fiind o recomandare, există devieri între 0% (precum în Canada, Norvegia sau Croația, țări care nu dețin aur deloc) și 75% (țări precum Uzbekistan, Portugalia, SUA și Germania). Desigur, conform acestor recomandări, raportul este menținut de Banca Națională a României. Totuși, într-o lume în care datoriile publice și private cresc constant – datoria globală raportată la produsul total global este de 333% – și cu un ritm din ce în ce mai rapid, ar trebui să ne întrebăm dacă un fond format din doar 10-12% din aur este suficient pentru a acoperi creanțele diverselor părți asupra activelor financiare cu venituri fixe (titluri de stat, obligațiuni corporative, depozite bancare, etc.)”, spune Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România.
Țările care nu dețin aur în rezervă
Consiliul Mondial al Aurului (WGC) publică rapoarte anuale care analizează cât aur deține fiecare țară. În prezent, Statele Unite ale Americii, Germania, Italia, Franța, au cele mai mare rezerve de aur.
Deși băncile centrale erau dornice să scape de aurul lor în perioadele de expansiune din anii 1980 sau 1990, națiunile încep să-și crească, din nou, rezervele de aur.
Norvegia – una dintre cele mai bogate națiuni din Scandinavia și din Europa- nu deține aur în rezerve
Norges Bank a vândut lingourile de aur din rezervele de aur ale băncii centrale, cu excepția a șapte lingouri de aur rezervate pentru expoziții și a 3,5 tone de monede de aur care făceau parte din „transportul de aur” în Anglia în 1940.
Canada- o altă țară fără rezerve de aur
Canada este cea mai mare economie fără rezerve de aur. În 1980, guvernul a aplicat o politică de vânzare a aurului său.
„Lingourile de aur nu sunt considerate lichide ca, de exemplu, titlurile de valoare ale Trezoreriei SUA și, în măsura în care ar fi implicată livrarea fizică, ar putea implica costuri semnificative pentru transportul și depozitarea în siguranță”, potrivit unei declarații din 2019 a Băncii Canadei. „Ca atare, aurul nu se potrivește bine în cadrul activelor noastre.”
Croația și-a vândut aurul pentru că prețul lui este instabil și depinde de o piață imprevizibilă
Croația este a treia țară „cu venituri mari” fără rezerve de aur. Aproximativ 67% din comerțul Croației este intra-UE, Germania, Italia și Slovenia fiind principalele destinații. În ceea ce privește importurile, 77% provin din statele membre UE, în timp ce în afara UE, 5% provin din China și 3% din Bosnia și Herțegovina.
Datele din decembrie 1999 arată că Croația a deținut aproximativ 13,12 tone de aur pentru o perioadă de trei luni în 2001. Acest aur a fost primit de Croația de la Banca Reglementărilor Internaționale (BRI) ca parte a cotei sale în activele în aur ale fostului stat socialist federal Republica Federativă Iugoslavă.
După câteva luni, aurul a fost vândut. Banca centrală a explicat că această decizie a fost luată pentru că prețul aurului este instabil și depinde de o piață imprevizibilă, în timp ce depozitele au dobânzi fixe și câștigurile pot fi ușor calculate.
Alte națiuni care nu dețin rezerve de aur includ Nicaragua, Camerun, Armenia, Gabon, Turkmenistan, Congo, Ciad și Eritreea.
BNR a cumpărat aur cel mai recent în anul 2002
Totuși, BNR nu a considerat necesară extinderea deținerilor de aur, ultima achiziție având loc în anul 2002, scopul declarat al BNR fiind să mențină stabil cursul de schimb dintre leu și euro, care nu este sinonim cu întărirea valorii leului românesc. Cele mai des întâlnite motivații din spatele deținerii de rezerve internaționale de către băncile centrale sunt: asigurarea unui fond în caz de situații de urgență, utilizarea activelor în ceea ce privește implementarea politicii monetare, dar și folosirea acestor rezerve ca ancoră pentru valoarea monedei emise de banca centrală.
Hotnews.ro
