Aurul trece pragul de 3650 de dolari și nu dă semne că s-ar opri
Aurul a înregistrat, în medie, creșteri de 15% în fiecare perioadă de recesiune majoră din ultimele două decenii, iar cererea de aur în 2024 a fost de aproximativ 5.000 de tone, din care cererea băncilor centrale a reprezentat peste 20%, potrivit Consiliului Mondial al Aurului.
Într-o perioadă cu inflație ridicată, datorii uriașe ale țărilor și cvasi-stagnare economică, aurul își confirmă din nou rolul istoric de protecție a valorii.
De la mijlocul lunii august, prețul metalului galben a înregistrat un nou avans, crescând cu 11% în doar trei săptămâni, de la 3.300 dolari/uncie la peste 3.650 dolari. Această evoluție rapidă a generat prognoze îndrăznețe din partea analiștilor de pe Wall Street. Pentru a pune în perspectivă, în 2005–2006, aurul era cotat la doar 500–600 dolari/uncie.
Într-o analiză recentă, bancherii de la Goldman Sachs iau în calcul, o creștere spectaculoasă, de până la 5.000 dolari/uncie. Condiția pentru o asemenea creștere record este ca doar 1% din titlurile de stat americane aflate în posesia privată să fie transferate din obligațiuni către diferite investiții în aur. Cu alte cuvinte, dacă economiștii sau investitorii particulari urmează exemplul marilor bănci centrale și încep să înlocuiască titlurile de stat cu aur se va ajunge la prețul de 5000 de dolari.
Istoria demonstrează că, în fiecare recesiune majoră din ultimele două decenii, aurul a oferit randamente solide, cu câștiguri medii de aproximativ 15%
Astfel, prețul aurului a crescut cu 16% în timpul crizei dot-com din 2001, cu 25% în perioada crizei financiare globale 2007–2009 și tot cu 25% în timpul pandemiei din 2020. De regulă, orice scădere temporară cauzată de constrângeri de lichiditate este urmată de o tendință ascendentă puternică, confirmând reziliența metalului prețios, scriu analiștii de la platforma de investiții Tavex.
Istoria României oferă lecții importante. În anii ’90, hiperinflația a erodat economiile populației, iar din lipsa educației financiare și a accesului facil la aur, majoritatea oamenilor s-au orientat către imobiliare sau depozite bancare. Criza din 2008, cu măsurile de austeritate, creșterea șomajului și pierderea încrederii în piața imobiliară, au subliniat din nou rolul aurului ca reper stabil și sigur pentru protejarea valorii economiilor.
Specialiștii Tavex subliniază că aurul nu trebuie privit ca un privilegiu rezervat celor înstăriți. Opțiuni accesibile, precum lingourile de 1 gram sau fondurile tranzacționate la bursă cu praguri reduse de intrare, permit oricui să-și diversifice economiile. Totodată, este important de reținut că bijuteriile nu echivalează cu aurul de investiție, implicând costuri suplimentare semnificative și TVA, în timp ce aurul de calitate investițională în Uniunea Europeană este scutit de TVA. Autenticitatea reprezintă un alt factor esențial: doar monetăriile și rafinăriile o pot garanta, nu certificatele comerciale.
„În perioadele de incertitudine, aurul nu este doar un lux, ci devine o necesitate. Încurajăm oamenii să privească aurul ca pe un instrument practic și accesibil pentru protejarea economiilor, și nu ca pe un activ exclusiv rezervat celor înstăriți. Cu opțiuni precum lingourile de 1 gram sau ETF-urile cu praguri reduse de intrare, oricine poate începe să își construiască un plan de siguranță. Chiar și investițiile mici și constante, realizate în timp, pot ajuta la menținerea puterii de cumpărare, reducerea expunerii la inflație și consolidarea securității financiare pe termen lung. Aurul și-a dovedit reziliența în fiecare criză majoră din ultimele decenii și continuă să fie un reper de încredere pentru cei care caută stabilitate,” a declarat Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie Tavex România.
hotnews.ro
