Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Noiembrie, a.2025Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

De ce Bulgaria a intrat în zona euro, iar România încă mai așteaptă. Explicațiile premierului Bolojan

De ce Bulgaria a intrat în zona euro, iar România încă mai așteaptă. Explicațiile premierului Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a explicat, miercuri, la Berlin, ce a făcut Bulgaria pentru a intra în zona euro și ce îi lipsește României pentru a urma același parcurs.

Șeful Guvernului a arătat că, în timp ce Bulgaria a îndeplinit criteriul privind deficitul, România se află încă într-un proces de reducere graduală a dezechilibrelor fiscale, cu o țintă de deficit de peste 6% în acest an.

Declarațiile au fost făcute într-o conferință comună de presă cu cancelarul german Friedrich Merz, susținută la Berlin.

Deficitul bugetar, diferența-cheie dintre România și Bulgaria
„În ceea ce privește aderarea României la zona euro, Bulgaria îndeplinește condițiile legate de componenta de deficit. Așa cum știți, România a avut în acești ani niște deficite foarte mari”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a subliniat că regula de bază pentru intrarea în zona euro este un deficit bugetar sub 3% din PIB, prag pe care România nu îl atinge în prezent.

„Până nu atingem o cotă de deficit care să se situeze sub 3%, acest tip de problemă nu e pe agendă. Ținta pe anul acesta este de aproximativ 6,2 – 6,3%”, a spus Bolojan.
2030, anul-limită pentru corectarea dezechilibrelor
Șeful Executivului a precizat că România și-a asumat reducerea treptată a deficitului bugetar, cu obiectivul de a ajunge în zona de 3% până în anul 2030.

„Suntem într-o situație în care ne reducem deficitele și ne-am angajat să reducem acest deficit în zona de 3% până în 2030”, a adăugat premierul.

Potrivit acestuia, abia după atingerea acestui prag România ar putea discuta serios despre aderarea la zona euro.
Tema euro, posibilă prioritate politică după 2028
Ilie Bolojan consideră că adoptarea monedei euro ar putea deveni o temă centrală în politica românească după alegerile parlamentare din 2028, dacă partidele vor ajunge la un consens similar celui din perioadele aderării la UE și NATO.

„Această temă ar putea fi una de bază în România la alegerile parlamentare din 2028, când forțele politice ar putea să cadă pe un acord asupra acestei priorități”, a spus premierul.

Ce spune Bolojan despre Republica Moldova
Întrebat dacă o eventuală unire cu Republica Moldova ar aduce automat și aderarea la zona euro, Bolojan a evitat un răspuns direct și a vorbit despre parcursul european al Chișinăului.

„Pentru România, relația cu Republica Moldova este una specială. Deschiderea negocierilor cu UE ar fi cel mai mare câștig pentru Republica Moldova”, a declarat premierul.

spotmedia.ro

Noutați dupa tema