Noutaţi

Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 28 Februarie, a.2026Leul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Economia Chinei a crescut vertiginos în primele luni ale anului, dar a ieșit la iveală o vulnerabilitate fundamentală: „Toată industria este sub presiune”

Economia Chinei a crescut vertiginos în primele luni ale anului, dar a ieșit la iveală o vulnerabilitate fundamentală: „Toată industria este sub presiune”

Economia Chinei a accelerat la începutul anului 2026, când a fost ajutată de creșterea exporturilor, acest impuls venind însă înainte ca războiul din Iran să determine o creștere vertiginoasă a costurilor cu energia și să pună în pericol cererea globală – esențială pentru ambițiile de creștere ale Beijingului, transmite Reuters.

Creșterea de 5,0% față de aceeași perioadă a anului trecut din primul trimestru se situează la limita superioară a intervalului țintă al Chinei, de 4,5%-5,0% anual, subliniind rezistența economiei ei, care o diferențiază de o mare parte a Asiei, fiind ajutată de marile sale rezerve strategice de petrol și de un mix energetic diversificat.

Economia Chinei are o dependență fundamentală
Cu toate acestea, conflictul din Orientul Mijlociu scoate la iveală o vulnerabilitate fundamentală: un model de creștere bazat pe exporturi, care generează excedente comerciale anuale de dimensiunea economiei olandeze, ce depinde de căile maritime deschise – atât pentru China, cât și pentru clienții cărora le vinde.

Și, fiind cel mai mare importator de energie și cea mai mare putere industrială din lume, creșterea vertiginoasă a prețurilor petrolului amenință să majoreze costurile de producție și să reducă marjele deja „subțiri” ale fabricilor care angajează sute de milioane de oameni.

Cu cât conflictul se prelungește, cu atât riscurile sunt mai mari, iar presiunea este deja în creștere.

„Întregul lanț industrial se află sub presiune”
Peng Xin, director general al Guangdong Rongsu New Materials, care cumpără materii prime petrochimice de la rafinării și le transformă în granule de plastic pentru fabricile de turnare prin injecție, spune că prețurile pentru două tipuri de nailon au crescut cu aproximativ 40%-60%.

Peng transferă aceste creșteri în prețuri, în timp ce unii dintre clienții săi se grăbesc să plaseze comenzi și să-și facă stocuri înainte ca costurile să crească și mai mult.

„Metoda actuală de a face față situației este de a negocia prețul pentru fiecare comandă în parte. Dacă acceptați prețul meu, colaborăm. În caz contrar, nu putem face nimic”, a spus el.

„Întregul lanț industrial se află sub presiune”, a adăugat Peng Xin.

Creșterea exporturilor s-a prăbușit
Creșterea PIB-ului din primul trimestru a depășit previziunile (care erau de 4,8%) și minimul de trei ani din octombrie-decembrie (4,5%). Un oficial al biroului de statistică a spus că este o realizare „rară și lăudabilă”, avertizând în același timp asupra unui mediu extern „complex și volatil”.

Însă datele comerciale pentru luna martie, publicate la începutul acestei săptămâni, au dezvăluit tensiuni .

Exporturile au crescut cu doar 2,5% luna trecută, înregistrând o încetinire bruscă față de 21,8% în ianuarie-februarie.

Și, deși prețurile la poarta fabricii au ieșit din deflație în martie pentru prima dată în mai bine de trei ani, analiștii avertizează că „inflația negativă” determinată de costurile de producție ar putea fi și mai dăunătoare pentru creștere.

„Perspectivele nu sunt deloc roz”
„Începutul solid al anului, susținut de performanța puternică a exporturilor, sugerează că impactul direct al conflictului din Orientul Mijlociu rămâne limitat pentru moment”, a declarat Junyu Tan, economist pentru Asia de Nord la Coface.

„Dar perspectivele nu sunt deloc roz, în ciuda relativei reziliențe a Chinei”, a adăugat Tan. „Motorul exporturilor ar putea fi în continuare limitat de o cerere globală mai slabă dacă conflictul persistă”, a explicat el.

Iar economia rămâne dezechilibrată, fiind puțin probabil ca scăderea să fie compensată de cererea internă dacă exporturile vor scădea.

Vânzările cu amănuntul, un indicator al consumului, au crescut cu 1,7% luna trecută, în scădere față de avansul de 2,8% din ianuarie-februarie și – așa cum a fost norma în ultimii ani – au înregistrat o performanță inferioară producției industriale, care a crescut cu 5,7% în martie față de 6,3% în primele două luni.

hotnews.ro

Noutați dupa tema