Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Martie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Expert Forum: România importă deja 76% din petrol și va deveni dependentă de gazul american

Expert Forum: România importă deja 76% din petrol și va deveni dependentă de gazul american

România se află captivă într-o falsă narațiune a „patriotismului energetic”, în timp ce datele reale arată o dependență critică de importuri și o rezistență contraproductivă la politicile europene de modernizare, arată o analiză publicată vineri de think tank Expert Forum (EFOR).

Analiza citează și o investigație de presă realizată de HotNews care arată că „lunile trecute ministrul Ivan ar fi pus presiuni pe Transgaz și Romgaz să încheie contracte de achiziție de gaz lichefiat american pentru o cantitate de 1.5 miliarde de metri cubi”.

Potrivit analizei EFOR, aproape două treimi din populație trăiește cu iluzia că țara dispune de resurse imense de hidrocarburi, deși realitatea statistică indică un declin natural ireversibil al zăcămintelor interne.

​Analiza EFOR, bazată pe un sondaj realizat în aprilie 2026 pe un eșantion de 1.187 de persoane (eroare 2,8%), relevă că propaganda suveranistă a convins electoratul că România este un „Eldorado” de petrol și gaze. Această percepție este alimentată de discursuri politice care resping privatizările și mecanismele europene de decarbonizare (ETS), sub pretextul salvării industriei naționale, susține EFOR.

Importăm 76% din petrol și riscăm deficite masive de gaz
​Cifrele prezentate de experți demontează ideea independenței energetice prin combustibili fosili. În ceea ce privește petrolul, România importă în prezent 76% din necesarul de consum. Producția internă a scăzut cu peste 25% în ultimul deceniu și se estimează că, până în 2050, va ajunge la doar 10 milioane de barili pe an, jumătate din nivelul actual.

​Pe gaze naturale, deși proiectul Neptun Deep va aduce un plus de 7,2 miliarde mc anual, strategia guvernamentală de extindere masivă a rețelelor (prin programul Saligny) va crește consumul cu aproximativ 10 miliarde mc, arată EFOR.

EFOR avertizează că, din 2029-2030, România va importa peste 10 miliarde mc de gaz, depășind producția actuală de 8,5 miliarde mc.

​Raportul subliniază o schimbare de paradigmă ascunsă de ochii publicului: în loc de independență, România pare să opteze pentru o nouă dependență, de data aceasta față de gazul lichefiat american.

​Tranzitul verde
​O altă concluzie majoră a analizei vizează mecanismul european de tranzacționare a emisiilor (EU ETS). Deși oficiali români, inclusiv președintele Nicușor Dan, au cerut temperarea acestui mecanism, datele arată că România este un beneficiar net al politicilor de mediu ale UE, în opinia experților EFOR.

​„Ideea că ar trebui să ne opunem unei scheme în care plătim 1 euro ca să primim în schimb 3 euro este unul dintre cele mai proaste sfaturi investiționale”, notează raportul.

​Prin Fondul de Modernizare, România are acces la sume cuprinse între 10 și 16 miliarde de euro până în 2030. De exemplu, în 2024, România a primit net 2 miliarde de euro din politicile de decarbonizare. În contrast, subvenționarea Complexului Energetic Oltenia pentru plata certificatelor de emisii a costat bugetul de stat peste 1 miliard de euro între 2020 și 2025, fără ca investițiile de restructurare promise să fie finalizate, mai arată experții.

​EFOR susține că „patriotismul energetic” este o „gogoriță populistă” care vulnerabilizează țara pe termen lung. Experții avertizează că, prin subminarea coeziunii europene și refuzul tehnologiilor moderne în favoarea centralelor din 1965, România riscă să devină un „cal troian” al unor interese geopolitice externe, pierzând șansa unei modernizări economice reale pe bani europeni.

hotnews.ro

Noutați dupa tema