Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Martie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

România „pierde” lună de lună o populație echivalentă cu un orășel de provincie

România „pierde” lună de lună o populație echivalentă cu un orășel de provincie

Populația României continuă să scadă – în martie, numărul deceselor a fost de aproape două ori mai mare decât al nașterilor, conform datelor publicate marți de Statistică. Asta înseamnă că într-o singură lună țara a pierdut, doar prin dinamică demografică pură, adică fără a lua în calcul emigranții, echivalentul populației unui orășel de provincie precum Rovinari, Videle sau Năsăud.

În martie 2026, decesele au fost de 1,9 ori mai multe decât nașterile – 20.766 de decese față de 10.682 de nașteri, potrivit Institutului Național de Statistică. Sporul natural rezultat: minus 10.084 într-o singură lună.

Conform datelor Statisticii, în martie 2026 s-au înregistrat certificatele de naştere pentru 10.682 de copii, în creştere cu 808 faţă de februarie 2026. Numărul certificatelor de deces a fost de 20.766, mai mare cu 1.078 comparativ cu luna precedentă. 10.704 decese au fost în rândul bărbaților, iar în 10.062 de cazuri a fost vorba despre femei.

Situația nu este una nouă. România înregistrează un spor natural negativ în fiecare an, începând cu 1992. Cifrele din martie confirmă că tendința nu s-a inversat și nu există semne că s-ar putea întâmpla asta.
Un semnal ușor pozitiv la natalitate
Față de martie 2025, s-au înregistrat cu 262 de nașteri mai multe (+2,5%), ceea ce e o evoluție bună față de tendința de scădere. Rămâne de văzut dacă este o inversare de tendință sau o fluctuație sezonieră.

De asemenea, numărul deceselor a scăzut cu 804 (-3,7%) față de martie 2025. Inclusiv mortalitatea infantilă (copii sub 1 an) a scăzut cu 24 de cazuri, ceea ce este un semnal pozitiv.

Concentrarea deceselor la vârste înaintate
Peste 70% dintre toate decesele au fost în rândul persoanelor de peste 70 de ani – peste 42,5% persoane de peste 80 de ani, iar 28,5% persoane cu vârsta între 70 și 79 de an). Asta reflectă atât îmbătrânirea populației, cât și speranța de viață mai scăzută față de media europeană.
Disparități între județe la capitolul natalitate
Județele cu cele mai multe nașteri în martie 2026: București (1.056) Iași (522), Suceava (479), Timiș (408) și Cluj (492) – practic, polii universitari și economici. La polul opus, județe ca Teleorman (95), Mehedinți (101), Caraș-Severin (101) au cifre extrem de mici, reflectând depopularea accentuată din sudul și vestul extrem al țării.

Căsătorii vs. divorțuri
În martie 2026 au fost 3.146 de căsătorii și 2.235 de divorțuri. Înseamnă un raport de aproape 1 la 1,4, ceea ce e destul de ridicat.

Conform datelor Eurostat, la nivelul UE au avut loc aproximativ 1,7 milioane de căsătorii și 0,7 milioane de divorțuri. Adică 3,9 căsătorii la 1.000 de persoane și 1,6 divorțuri la 1.000 de persoane. Raportul este deci de aproximativ 1 divorț la 2,4 căsătorii la nivel european.

Raportat la cifrele din luna martie (1 divorț la ~1,4 căsătorii), România stă considerabil mai prost decât media UE – deși cifrele lunare nu sunt perfect comparabile cu ratele anuale.

Cele mai ridicate rate de divorț din UE au fost în Letonia (2,8 la 1.000 de persoane), Lituania (2,5) și Estonia, Finlanda și Suedia (câte 2,1 fiecare). Cele mai scăzute rate de divorț au fost înregistrate în Malta (0,9), Slovenia (1,0) și România (1,1).

hotnews.ro

Noutați dupa tema