Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

O factură UE a crescut cu 47.000.000.000 de euro de când a început războiul din Iran. „Iar asta fără nicio moleculă de energie în plus”

O factură UE a crescut cu 47.000.000.000 de euro de când a început războiul din Iran. „Iar asta fără nicio moleculă de energie în plus”

Costurile UE cu importurile de combustibili fosili au crescut cu 47 miliarde de euro de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, în urmă cu 100 de zile.

„Acesta este preţul pe care îl plătim fără nicio moleculă de energie în plus”, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, potrivit Agerpres.

„Dar este important să spunem că nu am suferit niciun fel de perturbări. Securitatea aprovizionării este asigurată şi acesta este cel mai important lucru”, a adăugat oficialul UE.

Acest fapt a fost posibil pentru că Uniunea Europeană şi-a diversificat sursele de energie, a sporit ponderea energiei interne şi a îmbunătăţit eficienţa energetică, a explicat purtătorul de cuvânt.

Executivul comunitar „este pregătit să adopte acţiuni suplimentare dacă va fi necesar”, a dat asigurări oficialul.

Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au anunţat că Uniunea Europeană lucrează la o serie de planuri care vizează reducerea taxelor pentru energia regenerabilă şi flexibilizarea sistemelor de electricitate, în condiţiile în care costurile ridicate ale electricităţii continuă să afecteze economia regiunii.

Potrivit surselor, Comisia Europeană intenţionează să propună luna viitoare un nou regulament care introduce obiective pentru adoptarea contoarelor inteligente şi modificări fiscale menite să promoveze energia curată.
Planul Bruxelles-ului reflectă efortul UE de a trece de la petrol şi gaze la energia regenerabilă produsă local. Deşi Europa a stimulat utilizarea unor surse precum energia eoliană şi fotovoltaică, regiunea este în continuare dependentă de combustibilii fosili importaţi pentru 57% din consumul de energie.

Pentru a accelera tranziţia energetică, UE vrea ca nivelul minim al accizei la electricitate să fie mai mic decât în cazul gazelor naturale. De asemenea, Comisia caută o opţiune ţintită pentru a reduce impozitarea energiei pentru industriile mari consumatoare, care au avertizat de mult timp că facturile uriaşe la energie le subminează capacitatea de a investi în regiune şi există riscul închiderii fabricilor.

Propunerea Executivului comunitar urmează să fie dezvăluită luna viitoare, alături de o strategie de electrificare a UE, care deţine cea mai interconectată reţea din lume, dar are nevoie de investiţii masive pentru modernizarea acesteia. Comisia doreşte să facă reţelele mai flexibile şi să evite situaţiile în care producătorii de energie regenerabilă sunt obligaţi să închidă instalaţiile în zilele însorite sau cu vânt, deoarece există mai multă electricitate decât poate utiliza regiunea.

De asemenea, noul regulament ar introduce o obligaţie minimă de implementare la nivelul UE a contoarelor inteligente, pentru a se asigura că cel puţin jumătate dintre clienţii finali din fiecare stat membru sunt acoperiţi de un astfel de sistem până la sfârşitul deceniului. Obiectivul de adoptare ar urma să fie majorat până la cel puţin 65% în 2033.

hotnews.ro

Noutați dupa tema