Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Topul celor mai scumpe oraşe pentru străini.

Topul celor mai scumpe oraşe pentru străini.

Raportul anual clasifică 209 de oraşe pe baza costurilor cheltuielilor precum locuinţa, transportul şi alimentaţia. Mercer a evaluat peste 200 de bunuri şi servicii pentru raport, care este conceput pentru a ajuta companiile şi guvernele din întreaga lume să determine cât ar trebui să plătească angajaţilor expatriaţi.
Majoritatea oraşelor din topul sunt centre de afaceri în care creşterea economică a dus la o creştere a preţului locuinţelor şi a altor costuri de trai.
Însă Ashgabat se plasează în vârful clasamentului mai degrabă din cauza problemelor economice.
Capitala Libanului, Beirut, a ajuns de pe locul 45 în 2020 pe locul 3 în sondajul din 2021.
"Pandemia Covid-19 şi explozia din Portul Beirut în 2020 au amplificat probelemele economice, provocând o inflaţie record", se precizează în raportul Mercer.
Trei oraşe elveţiene s-au plasat în primele 10, inclusiv Zurich, care a coborât pe locul cinci.
Dintre cele mai scumpe oraşe chineze incluse, Shanghai a urcat pe locul şase, în timp ce capitala, Beijing, a urcat pe nouă.
În Marea Britanie, Londra s-a clasat pe locul 18.
În partea de jos a listei, Bishkek, capitala Kârgâzstanului, a fost clasată drept cel mai puţin costisitor oraş pentru angajaţii străini în urma sondajului.

Mediafax.ro

Noutați dupa tema