Business Magazin. Manfred Spitzer, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în neuroştiinţe din Germania, spune ca demenţa digitală va fi boala care ne va lovi în plin: Internetul aduce o stimulare mai scăzută a creierului
Influenţa pe care tehnologia o exercită asupra memoriei, puterii de concentrare şi abilităţilor cognitive pare să treacă neobservată din cauza ritmului impus de viaţa cotidiană. În ce constau, mai exact, problemele? „Demenţa Digitală: Cum ne tulbură mintea noile tehnologii” oferă câteva răspunsuri posibile.
Demenţa Digitală: Cum ne tulbură mintea noile tehnologii” tratează una dintre cele mai dezbătute probleme ale secolului XXI, anume impactul mental pe care îl generează spaţiul digital în contextul tehnologizării constante a vieţii, oamenii pierzându-şi între timp simţul critic şi puterea propriu-zisă de înţelegere. Apărută în 2020 la editura Humanitas, cartea a fost scrisă de Manfred Spitzer, în vârstă de 63 de ani, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în neuroştiinţe din Germania, cu studii în medicină, psihologie şi psihologie în cadrul Universităţii din Freiburg. Deşi titlul ar putea provoca un val de incertitudini în rândul tinerilor, cartea oferă încă de la început un disclaimer prin faptul că nu se poziţionează împotriva adoptării noilor inovaţii din lumea tech, ci intenţionează mai degrabă să tragă un semnal de alarmă în ceea ce priveşte abuzarea de gadgeturi, cu precădere de copii şi adolescenţi. Autorul începe cartea prin citarea unui studiu realizat asupra taximetriştilor din Londra, care cunosc – în marea lor majoritate – circa 25.000 de străzi şi alte câteva mii de pieţe, ei dobândind acest fel de cunoaştere într-un interval de trei-patru ani. În acest sens, Spitzer argumentează că folosirea creierului duce la creşterea regiunilor cerebrale utilizate pentru capacitatea respectivă. La polul opus, studiile arată că şoferii care se bazează până şi în cele mai simple situaţii pe GPS se orientează mai greu în spaţiu când sunt lăsaţi să se descurce singuri. Astfel, cine are un sistem de navigare în maşină îl va lăsa pe acesta să navigheze şi nu va mai naviga el însuşi, iar capacitatea sa de orientare va scădea.
„Mult timp s-a crezut că activitatea mintală nu modifică creierul. Modificările au loc în structuri minuscule, aşa-numitele sinapse, a căror cercetare precisă nici măcar nu era posibilă până acum câţiva ani. Astăzi ştim despre creier că este nu doar cel mai complicat organ al nostru, ci şi cel mai dinamic. Se modifică pe măsură ce îl folosim. Dacă nu este folosit, hardware-ul neuronal se destramă”, scrie Spitzer.
Zf.ro
