Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Durerile de spate îi termină pe astronauţi. Totuşi, oamenii se întorc din spaţiu cu 7 cm mai înalţi

Durerile de spate îi termină pe astronauţi. Totuşi, oamenii se întorc din spaţiu cu 7 cm mai înalţi

52% dintre călătorii în spaţiu de plâng de o formă de durere de spate după primele zile petrecute pe orbită. Gravitaţia scăzută care acţionează asupra coloanei vertebrale este explicaţia. Vestea bună este însă că, după ani de explorare a spaţiului, ştiinţa a reuşit să descopere cum să prevină şi să trateze durerile de spate ale astronauţilor, iar aceste cunoştinţe ar putea fi utile oricui suferă de astfel de dureri, chiar şi celor care nu plănuiesc să facă zboruri spaţiale.
Durerea de spate la astronauţi este o durere legată de spaţiu, un rezultat direct al gravitaţiei scăzute. Coloana vertebrală este capabilă să susţină corpul sub forţele gravitaţionale experimentate pe Pământ: forma sa în S îi permite să reziste gravitaţiei, să rămână flexibilă şi să absoarbă greutatea şi impactul. Dar în microgravitaţie, această curbă se micşorează. Atât de mult încât unii cercetători au arătat că astronauţii au crescut cu peste 7 cm în spaţiu, tocmai din cauza pierderii acestei curbe. De aceea, potrivit unui studiu NASA din 2010, astronauţii au şanse de patru ori mai mari să aibă un disc alunecat, iar riscul este şi mai mare în primul an de la întoarcerea pe Pământ.

Alături de stresul provocat de microgravitaţie, alţi factori care contribuie la durerea de spate în spaţiu includ experienţa fizică intensă a conducerii unei rachete şi schimbarea obiceiurilor alimentare care ajung să modifice nivelurile nutriţionale din organism, potrivit cercetătorilor de la Universitatea John Hopkins.

Una dintre tehnicile pentru a preveni acest lucru sunt exerciţiile de rezistenţă - cum ar fi genuflexiuni - sunt un pilon al prevenirii durerilor de spate. Nu întâmplător staţiile spaţiale sunt echipate cu aparate de exerciţii şi alte instrumente pentru antrenament de rezistenta.

Alte metode de prevenire a durerilor de spate în rândul astronauţilor menţionate de cercetători includ masajul, suplimentele pentru creşterea aportului de vitamina D şi calorii, stimularea electrică neuromusculară şi dispozitivele de presiune, toate combinate cu exerciţii de rezistenţă.
Tratarea durerilor de spate în 3 paşi

ESA (Agenţia Spaţială Europeană) a stabilit 3 protocoale diferite pentru zbor: înainte, în timpul misiunii şi după întoarcere pe Pământ.

În prima fază, care ajută la prevenirea durerilor de spate, astronauţii sunt supuşi unei evaluări a mişcărilor funcţionale, precum şi unei evaluări amănunţite a articulaţiilor. Modalităţile de kinetoterapie care pot fi adecvate în această fază includ terapia manuală, elemente de facilitare neuromusculară
proprioceptivă, tratamentul fascial, kinesiotaping. Astronautului i se oferă apoi un program de exerciţii de făcut acasă, care integrează multă întindere.

Când se află însă în spaţiu, fiecare astronaut trebuie să efectueze două ore de mişcare, în fiecare zi, pentru a atenua efectele negative ale microgravitaţiei asupra sistemului neuro-musculo-scheletic. Pentru rezistenţa musculară şi cardiovasculară, se foloseşte un ergometru sau o bandă de alergare. Pentru antrenamentul de forta si încărcarea structurilor osoase se foloseste în schimb ARED: un aparat care simuleaza exercitii cu greutăţi libere în gravitatie, pentru a lucra toate principalele grupe musculare, inclusiv genuflexiuni si ridicarea gambelor.

În cele din urmă, în a treia fază, cea a întoarcerii acasă, în care apare adesea durerea, un kinetoterapeut îl ajută pe astronaut să-şi restabilească echilibrul muscular. Abia după aceea începe antrenamentul de forţă: esenţial pentru a reface astronautului muşchii pierduţi pe orbită, muşchi care servesc şi la susţinerea spatelui.

Mediafax.ro

Noutați dupa tema