Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Cel mai bătrân copac de pe planetă, un stejar vechi de 13.000 de ani, s-a „clonat” singur

Cel mai bătrân copac de pe planetă, un stejar vechi de 13.000 de ani, s-a „clonat” singur

n California, s-a constatat că un stejar are vârsta cuprinsă între 13.000 şi 15.000 de ani, devenind astfel cel mai vechi copac de pe planetă.
Arborele este cunoscut şi sub numele de „Palmer Oak” şi este situat în Crestmore Heights din Riverside County.
Pentru a evita orice eroare de apreciere, vechimea lui a fost analizată cu metoda Carbon-14.
Spre deosebire de alţi stejari mari, acest copac arată ca o grămadă de arbuşti mici. Cu toate acestea, conform oamenilor de ştiinţă, copacul a reuşit să supravieţuiască timp de 13.000 de ani graţie capacităţii sale de a se „clona” singur, adică de a renaşte, dar dintr-o rădăcină originală.
Procesul se numeşte propagare clonală, atunci când trunchiul moare, dar sistemul radicular rămâne viu şi din el renaşte un trunchi nou. Astfel, tehnic, devine cel mai vechi organism viu.

Până în prezent, se credea că cel mai bătrân copac viu este Old Tjikko, un molid (în viaţă şi datorită propagării clonale), de aproximativ 9.563 de ani, situat pe un munte din Parcul Naţional Fulufjället, Suedia.

Mediafax.ro

Noutați dupa tema