Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Japonia elimină obligaţia de a indica fostul soţ ca posibil tată al copiilor

Japonia elimină obligaţia de a indica fostul soţ ca posibil tată al copiilor

Printr-o lege care data din secolul al XIX-lea, mamele erau obligate până acum să înregistreze numele fostului soţ în certificatul de naştere, în ciuda divorţului.
Abia astăzi, guvernul japonez s-a gândit la desfiinţarea unei prevederi care data din secolul al XIX-lea, care obliga mamele să înregistreze şi numele soţului de care au divorţat în certificatul de naştere al copiilor.
Conform acestei reguli, în vigoare din 1896, o femeie era obligată, în termen de 300 de zile de la divorţ, să-şi indice fostul soţ ca posibil tată al copilului ei. Aceeaşi lege a împiedicat femeile să se recăsătorească înainte de trecerea a 100 de zile de la divorţ, deoarece se putea discuta despre paternitatea oricărui copil născut la scurt timp după aceea.
Regula era atât de absurdă încât multe femei au preferat să nu înregistreze naşterea copiilor în registrul de familie, „koseki”, creând o multitudine de oameni fără identitate şi naţionalitate care în Japonia ar număra câteva sute, poate mii de indivizi.
În Spania, o lege similară a fost abrogată în 1981

Modificările aduse legii propuse de guvern nu anulează complet aceste reguli absurde: s-ar aplica doar femeilor care s-au recăsătorit, în timp ce un copil născut dintr-o femeie care nu s-a recăsătorit după divorţ este încă considerat copilul fostului soţul.

Legea japoneză cere tuturor familiilor să înregistreze naşterile, adopţiile, decesele, căsătoriile, divorţurile şi recunoaşterile de paternitate în „koseki”, care devin recunoscute legal numai dacă sunt înregistrate în document.

Este un sistem care datează din secolul al VI-lea şi care consideră în mod barbar doar un copil născut la cel puţin 200 de zile după căsătorie ca fiind copilul actualului soţ al unei femei.

Aceste reguli au fost încorporate în Codul civil aprobat în 1896, tocmai în anii în care Japonia începea să iasă din izolare şi încerca să adopte unele dintre obiceiurile şi obiceiurile occidentale. Nu a ales cel mai bun. Legi similare au fost abrogate în Spania în 1981 şi în Coreea de Sud în 2005.

Mediafax.ro

Noutați dupa tema