Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Cum încearcă oraşele lumii să reducă traficul şi poluarea: de la interzicerea circulaţiei la „trenuri de biciclete“

Cum încearcă oraşele lumii să reducă traficul şi poluarea: de la interzicerea circulaţiei la „trenuri de biciclete“

Majoritatea şoferilor care traversează un oraş mare încearcă să găsească cea mai scurtă şi mai rapidă rută, însă în Paris acest lucru va deveni mult mai dificil, scrie Bloomberg.
În doi ani, capitala franceză va in¬terzice traficul nonesenţial din centrul său. Planul, aşteptat să eli¬mine aproximativ jumătate din de¬pla¬sările zilnice cu maşina prin cen¬trul Parisului, reprezintă un obiec¬tiv pe termen lung pentru oraş, parte a eforturilor sale generale de re¬ducere a numărului de maşini în circu¬laţie.
Doar a doua zonă de acest tip dintr-un oraş european important, după cea din Madrid, zona din Paris ar putea contribui la a face din capitala franceză un oraş mai curat şi mai calm.
Şoferii prinşi trecând prin zonă vor fi amendaţi. Potrivit autorităţilor oraşului, drumurile cu maşina prin această zonă joacă un rol uriaş în aglomerare şi poluare.
Planul poate părea dramatic după standarde internaţionale, însă astfel de măsuri de reducere a tra¬fi¬cului par să se înmulţească la nivelul Europei. La numai câteva ore după ce Parisul şi-a confirmat planul, ora¬şul belgian Bruxelles a anunţat o in¬ter¬dicţie similară în zona „Pentagonului“, inima istorică a oraşului.
Principalul boulevard al centrului a fost deja transformat în zonă pietonală, iar acum Bruxelles-ul va interzice în întregime traficul non-local.
Alte oraşe, din Barcelona până în San Francisco, apelează la soluţii diferite de reducere a poluării şi creştere a siguranţei, cum ar fi aşa-numite „trenuri de biciclete“. Ideea a avut iniţial legătură cu deplasarea copiilor la şcoală, pe bicicletă, însă treptat adulţii s-au alăturat acestei mişcări.
Într-o zi din ianuarie, peste 100 de copii şi părinţi din San Francisco s-au urcat pe biciclete pentru a forma un tren, sau autobuz de biciclete, un grup de oameni care merg împreună pe bicicletă pe o rută stabilită în acelaşi moment al zilei pentru a ajunge la o anumită destinaţie, cum ar fi şcoala.
Fenomenul nu este nou, însă cu mersul pe bicicletă prinzând avânt în timpul pandemiei, au început să apară noi şi noi iniţiative de acest gen. În Vic, un orăşel din provincia Barcelona, un proiect de autobuz de biciclete a fost lansat de două profesoare.
Pentru astfel de oameni, auto¬buzele de biciclete sunt o metodă de a încuraja investiţiile într-o infra¬struc¬tură mai sigură pentru depla¬sarea cu bicicleta.

Zf.ro

Noutați dupa tema