Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

100 de oraşe din UE s-au angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030. România este reprezentată de trei oraşe

100 de oraşe din UE s-au angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030. România este reprezentată de trei oraşe

Deşi sezonul rece tocmai s-a încheiat, cehii au început deja să-şi facă rezerve de lemne de foc pentru următorul sezon, temându-se de creşterea preţurilor energiei, potrivit Czech Radio.
Chiar şi cei care au preferat anterior alte surse de încălzire cumpără acum lemn de foc, deşi şi preţul acestuia este în creştere.
De asemenea, au fost alese să participe 12 oraşe din afara UE, printre care Glasgow, Sarajevo şi Istanbul.
"Oraşele se află în prima linie a luptei împotriva crizei climatice", a declarat Frans Timmermans, şeful Comisiei Europene pentru afaceri ecologice. "Fie că este vorba de ecologizarea spaţiilor urbane, de combaterea poluării atmosferice, de reducerea consumului de energie în clădiri sau de avansarea soluţiilor de mobilitate curată: Oraşele sunt adesea centrul schimbărilor de care Europa are nevoie pentru a reuşi tranziţia noastră spre neutralitatea climatică".
La nivel mondial, zonele urbane sunt responsabile pentru peste 70 la sută din emisiile de CO2, iar un raport important al grupului de experţi în ştiinţa climei al ONU, publicat la începutul acestei luni, a constatat că pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris, şi pentru a evita schimbările climatice catastrofale, va fi necesară schimbarea modului în care zonele urbane "sunt proiectate, construite şi gestionate".
Directorul adjunct al departamentului de mobilitate şi transport al Comisiei, Matthew Baldwin, care se ocupă de acest program, a declarat pentru POLITICO că ambiţiile ecologice ale oraşelor, circumscripţiile cosmopolite şi amploarea lor le fac să fie "locuri evidente" pentru a aborda schimbările climatice.
În cadrul programului, cele 112 oraşe participante, în care locuiesc aproximativ 75 de milioane de persoane, vor pregăti "contracte de oraş climatic", care vor stabili planurile de acţiune şi de investiţii pe care intenţionează să le execute pentru a atinge neutralitatea climatică.
Deşi planurile nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, Baldwin a declarat că oraşele au un stimulent puternic pentru a-şi atinge obiectivul: "Nimeni nu le va da în judecată, dar reputaţia lor este în joc".
Trei oraşe din România s-au angajat să reducă la zero emisiile de gaze cu efect de seră
Bucureşti, Cluj-Napoca şi Suceava sunt cele trei oraşe din România care participă la iniţiativa Comisiei Europene.
Dintre ţările vecine, Bulgaria are două oraşe pe listă(Sofia şi Gabrovo), iar Ungaria trei(Budapesta, Pecs, Miskolc).

Mediafax.ro

Noutați dupa tema