Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Sondaj: Pe ce cheltuie românii cei mai mulţi bani

Sondaj: Pe ce cheltuie românii cei mai mulţi bani

63% dintre români rămân cu o sumă mică din venit la final de lună, iar peste 56% dintre românii cu vârsta între 55 şi 75 de ani spun că nu au luat niciun leu împrumut în ultimele 12 luni.
Tinerii de până în 34 de ani sunt singurul grup de vârstă dintre respondenţii din România care declară că rămân cu o sumă rezonabilă de bani în fiecare lună (35%), după luarea în considerare a cheltuielilor şi a veniturilor lunare, comparativ cu 17% dintre respondenţii din grupa 35-54 ani şi 13,2% din grupa 55-75 ani, potrivit unui sondaj realizat de Kantar Polonia şi comandat de grupul britanic International Personal Finance (IPF), prezent în şapte ţări europene, precum şi în Mexic şi Australia şi care operează şi Provident Financial România.
Per ansamblu, majoritatea respondenţilor din România (63%) susţin că le rămâne o sumă mică de bani la sfârşitul lunii, după luarea în considerare a cheltuielilor şi a veniturilor lunare. Acest nivel este cu 2pp în creştere faţă de anul trecut. În acelaşi timp, 13% dintre respondenţi au afirmat că nu rămân cu nimic (acelaşi procent ca anul trecut).
Mai puţin de 3% dintre respondenţi au declarat că rămân cu o sumă mare de bani. Situaţia este similară şi în ţările europene care au participat la sondaj – 51% dintre respondenţii europeni (inclusiv cei din România) spun că rămân lunar cu o sumă mică de bani, în timp ce 15% cheltuie întregul venit şi nu rămân cu niciun leu la sfârşit de lună.
În ceea ce priveşte economisirea, 36% dintre respondenţii români au declarat că nu au pus nici un ban deoparte în ultimele 12 luni, în creştere faţă de anul trecut (34%). Doar 30% dintre respondenţi susţin că pot economisi cel puţin o mică sumă de bani în fiecare lună. Acest procent nu variază foarte mult în funcţie de vârsta sau genul respondenţilor. La fel ca anul trecut, în ultimele 12 luni, bărbaţii (34%) au economisit bani într-o măsură mai mare decât femeile (28%).

Deşi cele mai importante cheltuieli lunare ale românilor sunt cele legate de utilităţi, alimente, servicii de telecomunicaţii şi servicii de streaming şi TV, în ultimele 12 luni oamenii au alocat un buget recurent şi pentru produse de asigurare (cum ar fi asigurarea de locuinţă sau de sănătate).
În acelaşi timp, românii sunt preocupaţi şi de aspectul fizic, astfel că, în fiecare lună, aproximativ jumătate dintre români îşi cumpără haine sau încălţări, dar investesc şi în servicii şi produse de îngrijire personală, precum tratamente cosmetice sau tunsori.
Majoritatea românilor (66%) au avut nevoie să împrumute bani anul trecut, însă procentul celor care nu au împrumutat niciun leu a crescut de la 42% la 44%. Persoanele care au vârsta între 55 şi 75 de ani au fost cele mai rezervate în a lua împrumuturi, iar 56% dintre cei care sunt în această categorie de vârstă au spus că nu au luat bani cu împrumut de nicăieri.
Studiul a fost realizat în luna mai 2022 pe un eşantion de 4.519 persoane cu vârste cuprinse între 18-75 de ani din Cehia, Ungaria, Polonia, România, Lituania, Letonia, Estonia, Australia şi Mexic. 500 de respondenţi au fost din România.

Mediafax.ro

Noutați dupa tema