Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Populaţiile de mamifere, păsări, amfibieni, reptile şi peşti au scăzut cu 69% din 1970 până în 2018

Populaţiile de mamifere, păsări, amfibieni, reptile şi peşti au scăzut cu 69% din 1970 până în 2018

Anul acesta, experţii au lucrat cu cea mai extinsă bază de date din istoria raportului, cuprinzând aproximativ 32.000 de populaţii din 5.230 de specii pentru a calcula Indicele Planeta Vie, indice care se referă la abundenţa medie a populaţiilor monitorizate pe parcursul a 48 de ani. Indicele Planeta Vie (LPI), furnizat de Societatea Zoologică din Londra (ZSL) arată că în regiunea tropicală, abundenţa medie a populaţiilor monitorizate, scade într-un ritm alert. Îngrijorarea este cu atât mai mare, deoarece aceasta este regiunea cu cea mai bogată biodiversitate din lume. Datele LPI arată că între 1970 şi 2018, abundenţa medie a populaţiilor de specii monitorizate din America Latină şi regiunea Caraibe a scăzut, în medie, cu 94%.
„Raportul Planeta Vie 2022 arată că ne confruntăm cu o urgenţă majoră reprezentată de schimbările climatice cauzate de om şi de pierderea accelerată a biodiversităţii. Acestea ameninţă bunăstarea generaţiilor actuale şi viitoare. WWF este extrem de îngrijorat de aceste noi date care arată o scădere devastatoare a populaţiilor de animale sălbatice, în special în regiunile tropicale care găzduiesc unele dintre cele mai diverse peisaje din lume”, a declarat Marco Lambertini, director general WWF Internaţional.
În aproximativ 50 de ani, abundenţa populaţiilor speciilor de apă dulce monitorizate s-a micşorat, în medie, cu 83%, marcând cea mai dramatică scădere a oricărui grup de specii. Pierderea habitatelor şi blocarea rutelor de migraţie sunt printre principalele cauze cu un impact direct asupra speciilor de peşti migratori. Una dintre populaţiile monitorizate în LPI este cea a delfinilor roz de râu din Amazon, care a înregistrat o scădere cu 65%, din anul 1994 până în 2016, în Rezervaţia de Dezvoltare Durabilă Mamirauá din statul brazilian Amazonas. Un alt exemplu este gorila estică de câmpie, a cărei populaţie a înregistrat un declin de aproximativ 80% în Parcul Naţional Kahuzi-Biega din Republica Democrată Congo, între 1994 şi 2019. La fel şi populaţia de leu de mare australian, a scăzut cu 64% între 1977 şi 2019.
„Încă ne bucurăm de biodiversitate în România, suntem una din puţinele ţări din Europa care are încă păduri virgine şi faună sălbatică, însă presiunile sunt din ce în ce mai mari, cum ar fi dezvoltarea nesustenabilă a infrastructurii de transport şi energie, poluare, tăieri ilegale. Dacă protejăm natura şi facem eforturi să o refacem acolo unde s-a pierdut, vom putea asigura viitorul nostru şi al generaţiilor următoare, vom putea păstra ceea ce natura ne oferă cu generozitate: aer, apă, sol, toate resursele curate de care avem nevoie şi în plus, rezilienţa la schimbările climatice”, a spus Orieta Hulea, director general WWF România.
Raportul Planeta Vie indică faptul că principalii factori ai declinului populaţiilor de specii din fauna sălbatică sunt degradarea şi pierderea habitatelor, exploatarea, introducerea de specii invazive, poluarea, schimbările climatice şi bolile. O parte din aceşti factori au jucat un rol decisiv în scăderea cu 66% a populaţiilor speciilor sălbatice din Africa, precum şi în declinul mediu de 55% a populaţiilor speciilor din Asia Pacific.
Liderii lumii urmează să se întâlnească la cea de-a 15-a Conferinţă a Convenţiei pentru Biodiversitate (CBD COP15) în decembrie, la Montreal şi au oportunitatea de a corecta cursul acestei degradări, de dragul oamenilor şi al planetei. WWF pledează pentru ca liderii să se angajeze la un acord „de tipul celui de la Paris”, prin care vor lucra pentru minimizarea pierderii biodiversităţii pentru o natură pe plus până în 2030.
Raportul Planeta Vie 2022 apare la fiecare doi ani (începând cu 1998) şi prezintă o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra stării lumii noastre naturale prin LPI, care urmăreşte tendinţele abundenţei globale a faunei sălbatice. Raportul include contribuţiile a peste 90 de experţi din întreaga lume, din universităţi, ONG-uri şi birouri WWF.

mediafax.ro

Noutați dupa tema