Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Jos cu florile: artiştii florali au renunţat la vaze de ceva vreme şi preferă să urce florile pe pereţi sau tavan, dar mai recent unii au început să le pună pe podea

Jos cu florile: artiştii florali au renunţat la vaze de ceva vreme şi preferă să urce florile pe pereţi sau tavan, dar mai recent unii au început să le pună pe podea

După vaze, ghivece sau jardiniere spectaculoase, florile din aranjamentele florale ajung mai nou pe jos, în căutarea unui efect artistic de către cei care le realizează.

Artiştii florali au renunţat la vaze de ceva vreme şi preferă să urce florile pe pereţi sau tavan, dar mai recent unii au început să le pună pe podea, în diferite aranjamente la evenimentele pe care sunt angajaţi să le înfrumuseţeze. Aceştia combină frunze şi crengi cu plante cu tot cu rădăcini şi adaugă flori, căutând să-şi facă creaţiile să pară că se revarsă înspre privitor, scrie New York Times. Totodată, aşezatul florilor pe podea sau pe sol în cazul în care aranjamentele sunt realizate pentru evenimente ţinute în aer liber, le permite artiştilor să creeze impresia că redau simbolic florile pământului din care le-au cules, iar alţii aleg asemenea soluţii decorative pentru libertatea creativă pe care le-o oferă şi senzaţia de viaţă şi mişcare pe care o dă un asemenea aranjament.

Există şi cazuri în care artiştii florali folosesc totuşi vaze, dar sub formă ce cioburi strânse de la cele sparte, care sunt apoi aranjate pe podea, cu florile printre ele. Impresia căutată de artişti este aceea că florile au spart singure vaza ca să se elibereze şi să se întindă dincolo de ea. Alţi artişti apelează la suporturi înalte de pe care florile coboară apoi pe jos pentru a imita felul în care vegetaţia pune stăpânire pe clădiri.

businessmagazin.ro

Noutați dupa tema