Infomarket

Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Cum a fost transformat un produs banal, pe care îl găseşti în bucătăria oricui, într-un produs de lux vândut la preţuri exorbitante

Cum a fost transformat un produs banal, pe care îl găseşti în bucătăria oricui, într-un produs de lux vândut la preţuri exorbitante

Articol obişnuit în casele oamenilor, coşul de gunoi poate fi banal sau reinterpretat, ajungând uneori şi în atenţia unor companii din industria luxului. El poate fi lucrat din piele de către o firmă producătoare de accesorii din piele, Rudi, din ceramică, atunci când este folosit la masă pentru sâmburi de măsline sau cochilii de stridii, cum este cel creat de artistul francez Robert Picault, sau din piele şi răchită, ca în cazul unuia lucrat manual de Giobagnara. Există şi modele împletite din rafie, cum ar fi coşul pentru hârtii produs de Dior, ori lăcuite, ca în cazul celor rotunde sau hexagonale de la The Lacquer Company. Coşurile de gunoi reinterpretate se pot găsi la preţuri cuprinse între echivalentul a câtorva sute de euro şi a câtorva mii, conform Financial Times.

businessmagazin.ro