Cercetătorii au creat un nou test care diferențiază între vârsta biologică și cea din buletin
Vârsta poate părea o măsură simplă a sănătății, dar biologia spune o poveste mult mai complexă. Poți evalua starea fizică a unui adult doar pe baza vârstei sale din actele de identitate? Răspunsul este: „Depinde”, scrie SciTechDaily.
Deși randamentul organismului scade în general în timp, iar riscul de boli asociate vârstei crește, persoane de aceeași vârstă pot fi foarte diferite în ceea ce privește sănătatea și îmbătrânirea fizică.
Vârsta cronologică reflectă doar parțial vârsta biologică – care reprezintă starea fiziologică reală a organismului și este influențată de stilul de viață, genetică și factori de mediu.
Așadar, cum poate fi măsurată mai precis vârsta biologică?
Această întrebare stă la baza consorțiului internațional MARK-AGE. Într-un studiu transversal amplu desfășurat în Europa, cercetătorii au identificat modele legate de vârstă în zece biomarkeri cheie din sânge, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Acești markeri pot fi combinați pentru a estima vârsta biologică.
Într-o publicație recentă coordonată de Maria Moreno-Villanueva și Alexander Bürkle de la Universitatea din Konstanz, echipa de cercetători a testat acest „scor de bio-vârstă” și l-a folosit pentru a descoperi biomarkeri suplimentari asociați îmbătrânirii.
Un singur biomarker nu este suficient pentru a identifica vârsta biologică
Studii anterioare au propus biomarkeri individuali ca indicatori ai vârstei biologice, dar niciunul nu s-a dovedit suficient de fiabil de unul singur.
„Procesul de îmbătrânire biologică este foarte complex. Afectează toate țesuturile și organele corpului și nu este rezultatul unei singure cauze. Ca urmare, biomarkerii individuali nu sunt suficienți pentru a determina în mod fiabil vârsta biologică a unei persoane”, explică Moreno-Villanueva. „În plus, există și diferențe în modul în care îmbătrânesc bărbații și femeile”, subliniază cercetătoarea.
Pentru a aborda această problemă, echipa MARK-AGE a dezvoltat combinații de biomarkeri specifice fiecărui sex, pentru a calcula mai precis vârsta biologică.
Cercetătorii au analizat datele a aproximativ 3.300 de participanți din opt țări europene și au măsurat 362 de biomarkeri pentru fiecare persoană. Din acest set amplu de date, au identificat zece biomarkeri esențiali pentru fiecare sex și i-au folosit pentru a calcula un scor individual de bio-vârstă, care reflectă îmbătrânirea biologică.
Îmbătrânirea ca proces individual
„Dacă analizăm scorurile de bio-vârstă ale unui număr mare de persoane născute în același an, observăm o gamă largă de valori. Acest lucru arată foarte clar că fiecare persoană are propriul proces individual de îmbătrânire biologică și că, de exemplu, unele persoane sunt semnificativ mai tinere din punct de vedere biologic decât ar indica vârsta lor cronologică”, spune Moreno-Villanueva.
Cercetătorii și-au validat metoda comparând rezultatele între grupuri specifice. Constatările au fost în concordanță cu așteptările științifice deja acceptate. Persoanele cu trisomie 21, o afecțiune genetică asociată cu îmbătrânirea accelerată, au prezentat o diferență mult mai mare între vârsta biologică și cea cronologică.
În schimb, femeile de peste 50 de ani care au urmat terapie de substituție hormonală păreau mai tinere din punct de vedere biologic decât cele care nu au urmat un astfel de tratament. În rândul femeilor fumătoare, „diferența de vârstă” a crescut odată cu consumul de țigări de-a lungul vieții, indicând că fumatul accelerează îmbătrânirea în acest grup.
„Pe fondul cercetărilor actuale privind efectele fumatului, terapiei de substituție hormonală sau trisomiei 21 asupra îmbătrânirii, toate aceste rezultate sunt plauzibile și confirmă validitatea scorului nostru de bio-vârstă”, afirmă Bürkle.
Un pas către un nou tip de medicină preventivă?
Echipa a folosit de asemenea scorul de bio-vârstă pentru a identifica biomarkeri corelați în mod specific cu vârsta biologică, nu cu cea cronologică.
Aceștia includ indicatori clinici comuni legați de sănătatea oaselor, metabolismul grăsimilor și funcția sistemului imunitar: vitamina D 25, HDL (lipoproteine de înaltă densitate) și proporția celulelor T dintre leucocite.
Persoanele cu o vârstă biologică mai mică aveau o probabilitate mai mare ca aceste valori să se încadreze în intervalele considerate sănătoase, sugerând că acești markeri ar putea influența direct procesul de îmbătrânire.
În ansamblu, studiul avansează modul în care vârsta biologică poate fi măsurată și utilizată.
„Biomarkerii fiabili ai îmbătrânirii biologice oferă instrumente esențiale pentru monitorizarea procesului de îmbătrânire, chiar și în cazul persoanelor sănătoase, precum și pentru identificarea celor care prezintă un risc mai ridicat de a dezvolta boli sau deficiențe fizice asociate vârstei. Acest lucru ar putea deschide calea către noi abordări în medicina preventivă personalizată”, concluzionează Bürkle.
hotnews.ro
