Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Cercetătorii au descoperit din greșeală o regulă ascunsă a comportamentului uman: „Este probabil de natură biomecanică”

Cercetătorii au descoperit din greșeală o regulă ascunsă a comportamentului uman: „Este probabil de natură biomecanică”

Oamenii de știință au descoperit că persoanele care se deplasează în mulțimi tind să se întoarcă spontan în sens invers celui al acelor de ceasornic, indiferent de mediul în care se află, de la curțile școlilor până la spațiile aglomerate, relatează 404 Media.
Constatarea surprinzătoare „ar putea reprezenta o manifestare a unui principiu biologic mai profund de rupere a simetriei”, potrivit cercetătorilor care și-au publicat descoperirile miercuri în revista Nature Communications.

Această descoperire a fost făcută practic din întâmplare. În timpul pandemiei de Covid-19, o echipă de cercetători condusă de Iñaki Echeverría Huarte, profesor care studiază dinamica pietonilor la Universitatea din Navarra, a analizat mișcările pietonilor. Cercetarea a fost făcută pentru un proiect menit să contribuie la elaborarea recomandărilor de sănătate publică privind măsurile de distanțare socială.

Însă înregistrările video analizate de cercetători au dezvăluit ceva neașteptat: un model constant al oamenilor care se întorceau în sens invers celui al acelor de ceasornic, denumit și sens antiorar, atunci când își schimbau direcția de deplasare.
Cercetătorii și-au testat descoperirea și în Japonia
„Descoperirea a fost una întâmplătoare (așa cum se mai întâmplă uneori în știință)”, a declarat Huarte pentru 404 Media într-un schimb de emailuri la care a participat și Claudio Feliciani, profesor care studiază dinamica mulțimilor la Universitatea din Tokyo și coautor al noului studiu publicat acum în revista Nature.

„De atunci, am realizat o serie de experimente în Spania pentru a testa mai multe ipoteze”, a explicat Huarte.

„În mod curios, în timpul unei conferințe la care prezentam prima parte a acestei povești, Claudio și cu mine am început să discutăm și ne-am întrebat amândoi: de ce să nu facem un experiment și în Japonia?”, a relatat cercetătorul spaniol.
„Eram convinși că sensul rotației se va inversa acolo, din mai multe motive (atât culturale, cât și legate de tipul diferit de comportament de evitare care există în Japonia comparativ cu Spania). Totuși… nu s-a întâmplat așa”, a subliniat el.
O tendință universală stranie a comportamentului uman
Pe parcursul mai multor experimente desfășurate în medii diferite din Spania și Japonia, tendința de rotație în sens antiorar s-a menținut, sugerând că echipa a descoperit o regulă ascunsă a comportamentului uman. Această preferință a apărut atât atunci când oamenii mergeau singuri, cât și atunci când făceau parte dintr-un grup, ceea ce arată că ea își are originea la nivel individual, și nu reprezintă un fenomen colectiv prezent doar în mulțimi.

„În prezent, singurul lucru de care suntem siguri este că nu este vorba despre o tendință colectivă, ci despre una individuală, iar aceasta este foarte, foarte robustă”, a spus Feliciani. Totuși, echipa s-a ferit să descrie această tendință drept o „lege universală” înainte de efectuarea unor cercetări suplimentare, în special în scenarii mai complexe, precum evacuările de urgență sau mulțimile foarte dense.

Pentru studiul pe care l-au publicat în revista Nature, cercetătorii au analizat mișcările a sute de participanți, inclusiv adulți cărora li s-a cerut să se deplaseze liber în diferite contexte, adolescenți care se jucau în curtea școlii lor din Spania și copii dintr-o grădiniță din Japonia. Ei au luat în considerare variații individuale precum lateralitatea (dacă sunt stângaci sau dreptaci), vârsta, precum și normele sociale locale privind comportamentul așteptat în mulțimi.

Tendința e aproape complet absentă în regnul animal
În fiecare situație, participanții au prezentat o tendință clară de rotație a corpului în sens antiorar atunci când își schimbau direcția de deplasare. Fiecare grup a inclus și persoane care se întorceau predominant în sens orar sau care nu manifestau nicio preferință de rotație, însă acestea erau mai puține decât cele care se întorceau în sens antiorar.
Copiii din grădiniță au prezentat o tendință și mai pronunțată către virajele în sens antiorar, ceea ce sugerează că acest comportament s-ar putea să nu fie unul învățat, ci să aibă rădăcini biologice.

„Este probabil să fie de natură biomecanică, însă este dificil de spus exact de ce”, a declarat Feliciani. El a adăugat că această mișcare de rupere a simetriei pare să fie neobișnuită în regnul animal și că „majoritatea animalelor nu prezintă nicio preferință, iar oamenii sunt probabil excepția sau, în orice caz, un caz rar”.

Cu toate acestea, studiul a menționat câteva excepții, inclusiv furnicile din genul Temnothorax, care tind să vireze spre stânga atunci când explorează împrejurimile, și perușii, care manifestă preferințe pentru anumite direcții laterale în timpul zborului.

hotnews.ro

Noutați dupa tema