Un fenomen natural va afecta vremea în Europa în această vară. Climatologii explică la ce trebuie să ne așteptăm
În acest an, El Niño ar putea doborî recorduri și ar putea avea un impact major asupra sectorului alimentar, producției de energie, economiilor și ecosistemelor.
Climatologii au avertizat că El Niño a debutat oficial. Fenomenul natural, care se petrece neregulat la fiecare doi până la șapte ani, apare atunci când temperaturile suprafeței mării din estul Pacificului devin neobișnuit de ridicate.
Acest lucru poate duce la creșterea temperaturilor globale, deschizând calea pentru evenimente extreme. Ultimul El Niño a avut loc între mai 2023 și martie 2024 și a contribuit la temperaturile record care au alimentat o serie de valuri de căldură mortale, incendii și inundații pe tot globul.
Se preconizează deja că 2026 va fi unul dintre cei mai călduroși ani înregistrați vreodată. Cea mai recentă prognoză sezonieră a Centrului European pentru Prognoză Meteorologică pe Termen Mediu (ECMWF) avertizează că temperaturile vor fi mai ridicate decât în mod normal în această vară și la începutul toamnei, relatează Euronews.
Europa a trecut deja printr-un val de căldură mortal în luna mai, în timp ce meteorologii avertizează că în următoarele zile se așteaptă temperaturi de 40°C și „nopți tropicale” în Marea Mediterană.
Dar El Niño nu are impact doar asupra temperaturii. Experții de la Institutul IHE Delft pentru Educație în Domeniul Apei din Olanda au remarcat că fenomenul climatic poate avea efecte secundare severe, declanșând secetă, insecuritate alimentară și chiar penurie de energie electrică, relatează Euronews.
Impactul El Niño asupra energiei curate
Lipsa precipitațiilor și debitele scăzute ale râurilor pot provoca penurii extinse de energie electrică, în special în regiunile în care energia hidroelectrică are o pondere importantă a mixului energetic. Acest lucru poate duce la costuri mai mari și la emisii de CO2, deoarece furnizorii de energie electrică se bazează pe alternative bazate pe combustibili fosili, cum ar fi petrolul și cărbunele.
Schimbările climatice au transformat deja acest scenariu în realitate înainte de formarea El Niño. Norvegia, care este adesea considerată „bateria” Europei datorită vastei sale rețele de baraje, a înregistrat cele mai scăzute niveluri de căderi de zăpadă din ultimele două decenii din cauza unei ierni calde și uscate.
Experții spun că acest lucru a creat un deficit de aproximativ 25 TWh. Asta înseamnă suficientă energie pentru a alimenta aproximativ 2,5 milioane de locuințe timp de un an și aproape o cincime din producția totală de energie hidroelectrică a Norvegiei de anul trecut.
Paradoxul solar
Căldura extremă poate reduce și producția de energie solară, din cauza așa-numitului paradox solar.
„Este o concepție greșită des întâlnită că mai mult soare înseamnă întotdeauna mai multă energie”, a declarat pentru Euronews Earth Ioanna Vergini, fondatoarea wfy24.com, o platformă care analizează datele meteorologice și tendințele de volatilitate climatică.
„Celulele fotovoltaice (PV) sunt semiconductori și, la fel ca toate produsele electronice, își pierd din eficiență pe măsură ce temperatura crește.”
Pentru fiecare grad peste 25°C, eficiența panourilor solare scade cu aproximativ 0,4 până la 0,5%.
Cum va afecta El Niño securitatea alimentară
IHE Delft lucrează în zonele lumii afectate direct de El Niño și avertizează că deficitul de alimente s-ar putea agrava în următorii doi ani.
În Nicaragua, de exemplu, în zonele deja fragile s-a putea pierde culturi cheie, cum ar fi porumbul și fasolea, ceea ce ar duce la insecuritate alimentară și pierderi de venituri.
Lipsa ploilor și debitele scăzute ale râurilor înseamnă, de asemenea, că în Columbia, nord-estul Braziliei și India culturile irigate se vor confrunta cu restricții severe sau vor trebui să se bazeze mai mult pe apele subterane, ceea ce ar putea duce la supraexploatare.
Acesta e un motiv de îngrijorare pentru UE, care importă anual alimente în valoare de aproximativ 188,6 miliarde de euro din alte țări. Alimente de bază, cum ar fi grâul, porumbul și cacaoa, sunt deosebit de susceptibile la eșecuri în climatele extreme.
Episoade de secetă severă în Europa
Experții avertizează că se preconizează că El Niño va declanșa secete globale severe în 2026 și 2027, iar Europa nu este imună la acest fenomen.
„Previziunile meteo mai calde și mai uscate pentru Olanda și în întreaga Europă vor crește riscul de valuri de căldură și incendii de vegetație, despre care evenimentele de secetă precum cele din 2018 și 2022 au arătat că au consecințe semnificative asupra ecosistemelor și sănătății umane”, avertizează IHE Delft.
Debitele scăzute ale râurilor din Europa vor reduce rezervele de apă dulce, ceea ce poate duce la restricții în agricultură și în utilizarea apei de răcire la centralele electrice.
„El Niño care vine este o reamintire că seceta nu este doar o problemă de mediu. Afectează sistemele alimentare, producția de energie, economiile, ecosistemele și bunăstarea umană. Clădirea rezilienței necesită acțiuni înainte de izbucnirea unei crize”, spune dr. Micha Werner, profesor de rezistență la secetă în cadrul Departamentului de Resurse de Apă și Ecosisteme de la IHE Delft.
În așteptarea unui „super” El Niño
Fenomenul a atras atenția presei din întreaga lume, titlurile declarând iminența unui „super” El Niño. Totuși, aceasta nu este o categorie științifică oficială și nu este utilizată de NOAA.
Climatologii au avertizat, de asemenea, că experții preiau „modelul Super El Niño” în loc să se concentreze pe legătura cu schimbările climatice.
Cercetătorii de la Universitatea Columbia au declarat într-o lucrare recentă că, deși intensitatea și frecvența fenomenului El Niño sunt importante, un subiect şi mai important este „accelerarea continuă şi extraordinară a încălzirii suprafeței oceanelor”.
Unii meteorologi prevăd că un eveniment tipic El Niño tinde să provoace o creștere temporară de 0,1-0,2 ℃ a temperaturii medii globale. Acest lucru nu este la fel de semnificativ precum creșterile de temperatură alimentate de schimbările climatice provocate de activitatea umană, care au împins temperatura suprafeței globale în sus cu aproximativ 1,3-1,5 ℃ față de nivelurile preindustriale.
„El Niño este un fenomen natural. Vine și pleacă. Schimbările climatice, dimpotrivă, se agravează atâta timp cât nu încetăm să ardem combustibili fosili. Așadar, schimbările climatice sunt motivul pentru care trebuie să ne panicăm”, spune specialista în științe climatice Friederike Otto de la Imperial College London.
spotmedia.ro
