Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Partidele politice din Republica Moldova au primit alocări financiare de la bugetul de stat în sumă de 38,6 milioane de lei în anul 2022.

Partidele politice din Republica Moldova au primit alocări financiare de la bugetul de stat în sumă de 38,6 milioane de lei în anul 2022.

Aceste date se conțin în raportul Comisiei Electorale Centrale privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, care a fost prezentat în plenul Parlamentului de către președintele CEC, Angelica Caraman. Potrivit documentului, anul trecut, CEC a prevăzut în buget 42 de milioane de lei care urmau să fie repartizate între 36 de partide politice, în funcție de rezultatele obținute de acestea la alegerile parlamentare extraordinare din 11 iulie 2021, Potrivit CEC, nu toate fondurile au fost distribuite, deoarece unele formațiuni politice nu au prezentat conturile bancare, iar în cazul a 6 partide politice, transferul alocațiilor de la bugetul de stat a fost suspendat după ce au fost aplicate sancțiuni acestor formațiuni politice. În consecință, suma totală a alocațiilor financiare pentru partide a fost de 38,6 milioane de lei. Totodată, șeful CEC a precizat că pe parcursul anului trecut, în privința a două formațiuni politice au fost inițiate proceduri administrative pentru dispunerea mijloacelor financiare, ca urmare a utilizării abuzive a alocațiilor de la bugetul de stat. Potrivit hotărârii adoptate de Parlament în urma audierii raportului, Comisia Electorală Centrală este împuternicită să asigure modificarea actelor normative care vizează supravegherea și controlul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, în conformitate cu prevederile noului Cod electoral, precum și să elaboreze noi mecanisme de monitorizare și evaluare a respectării cadrului normativ de către entitățile implicate în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. În același timp, CEC ar trebui să contribuie la asigurarea transparenței în finanțarea politică, la prevenirea și combaterea corupției politice, inclusiv la reducerea practicii condamnabile de spălare a banilor în domeniul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. Parlamentul recomandă, de asemenea, ca CEC să definească mecanismele conceptuale pentru eliminarea partidelor politice inactive din registru. În conformitate cu prevederile Codului electoral, CEC prezintă Parlamentului un raport anual privind finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale și/sau a grupurilor de inițiativă. //14.07.2023 - InfoMarket.

Noutați dupa tema