Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Reprezentanți ai Republicii Moldova, Ucrainei, României, UE și SUA discută la Constanța despre modalitățile de redirecționare a exporturilor rutiere de produse agricole prin transport maritim și feroviar.

Reprezentanți ai Republicii Moldova, Ucrainei, României, UE și SUA discută la Constanța despre modalitățile de redirecționare a exporturilor rutiere de produse agricole prin transport maritim și feroviar.

Acest lucru a fost comunicat de Ministerul moldovean al Agriculturii, menționând că aceste aspecte sunt discutate la Constanța cu autoritățile din România și Ucraina, precum și cu oficiali de rang înalt din Uniunea Europeană și Statele Unite. Întâlnirea este o continuare a discuțiilor de la Galați, începute în luna august, când părțile s-au angajat să intensifice eforturile pentru îmbunătățirea tranzitului și fluxului de produse agricole autohtone către piețele externe prin portul Constanța. Din delegația moldovenească mai fac parte ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, directorul Agenției Fluviale, Igor Zaharia, directorul Întreprinderii de Stat "Calea Ferată din Moldova", Oleg Tofilat, și ambasadorul moldovean în România, Victor Chirilă. Anterior, șeful Ministerului Agriculturii, Vladimir Bolia, a declarat că Republica Moldova speră să primească asistență financiară din partea UE pentru modernizarea infrastructurii în vederea accelerării transportului produselor agricole. De asemenea, s-a menționat că Moldova intenționează să construiască cel puțin 3 dane temporare pe râul Prut pentru a putea transporta mai multe mărfuri pe apă. Pe lângă construcția de dane, autoritățile moldovenești caută fonduri pentru a moderniza căile ferate pentru a facilita transportul și tranzitul cerealelor, inclusiv al celor ucrainene. Moldova ar dori să obțină 3 milioane de dolari în cadrul programului "Coridoarele solidarității" pentru a repara o secțiune a căii ferate Cahul-Giurgiulești. Traficul pe acest tronson a fost suspendat după ce a avut loc o prăbușire pe o secțiune de aproximativ 300 de metri. Ca urmare, încărcăturile agricole trebuie să parcurgă o distanță suplimentară, ceea ce înseamnă costuri mai mari. Trebuie remarcat faptul că Ucraina a exportat aproximativ 9,2 milioane de tone de cereale prin portul Constanța în perioada ianuarie-august 2023, mai mult decât în tot anul 2022, deși volumele de transport au scăzut recent după ce atacurile rusești asupra porturilor dunărene i-au determinat pe exportatorii ucraineni să treacă la rute rutiere și feroviare. Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar portul Constanța este în prezent cea mai importantă rută alternativă de export pentru Ucraina, deoarece cerealele ajung în portul românesc pe Dunăre cu camionul, trenul sau barja. // 15.09.2023 - InfoMarket.

Noutați dupa tema