Curtea Constituțională a solicitat Parlamentului să modifice legislația privind acordarea de împrumuturi de stat și emisiunea banilor.
Această recomandare este cuprinsă în materialele Curții Constituționale privind examinarea cererii unui grup de deputați din partea PSRM de a verifica constituționalitatea legii privind emisiunea de obligațiuni de stat în îndeplinirea de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată ce decurg din garanțiile de stat din 17 noiembrie 2014 și 1 aprilie 2015. Curtea Constituțională a solicitat Parlamentului să facă modificări astfel încât eventuala emisiune de bani de către Banca Națională să respecte prevederile art. 130 alin. (3) din Constituție, care prevede că dreptul exclusiv de a emite bancnote aparține Băncii Naționale a Moldovei, dar problema se realizează prin hotărârea Parlamentului. În plus, Curtea Constituțională recomandă Parlamentului să modifice legislația pentru a asigura eficiența competențelor Parlamentului, prevăzute la articolul 66 lit. (i), potrivit căruia Parlamentul exercită controlul asupra acordării de împrumuturi de stat, asistență economică și de altă natură altor state, asupra încheierii de acorduri privind împrumuturile de stat și creditele din surse străine. Curtea Constituțională a precizat că Banca Națională a emis monedă națională mai întâi în valoare de 9,5 miliarde de lei, apoi în valoare de 5,3 miliarde de lei fără nicio decizie a Parlamentului. Iar autoritățile executive (Guvernul, Ministerul Finanțelor, Banca Națională) au acordat garanții de stat și împrumuturi de stat fără „controlul Parlamentului asupra acordării de împrumuturi de stat”, în conformitate cu prerogativa acesteia, stabilită la articolul 66 lit. (i) din Constituție. Curtea Constituțională consideră că într-un stat de drept, autoritățile publice ar trebui să-și exercite atribuțiile în modul prevăzut de articolul 6 din Constituție, adică cu respectarea principiului separării și cooperării puterilor în stat. Curtea a reamintit că scopul oricărui control parlamentar este verificarea actelor și acțiunilor reprezentanților puterii executive în ceea ce privește respectarea legii, respectarea drepturilor și libertăților, precum și respectarea intereselor generale ale societății. Astfel, Parlamentul trebuie să asigure eficacitatea sarcinii prevăzute la art. 66 (i) din Constituție. În acest sens, Curtea Constituțională va remite un recurs Parlamentului pentru a interveni prin legislație și a elimina lacunele menționate. Totodată, în baza celor menționate mai sus, Curtea Constituțională apreciază că plângerea deputaților PSRM nu îndeplinește condițiile de admisibilitate și nu poate fi primită spre examinare pe fond. // 26.04.2022 – InfoMarket.
