În cel mai pesimist scenariu pentru Moldova, costurile de energie electrică pe șase luni ar depăși 484 de milioane de euro, cu 260% mai mult decât în anul precedent.
Concluziile sunt parte a unui studiu realizat de German Economic Team pentru a prognoza costurile energiei electrice în Republica Moldova în perioada noiembrie 2022 - aprilie 2023. Documentul notează că Moldova se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din istoria țării, cu un nivel ridicat de incertitudine cu privire la facturile de import de energie electrică și capacitatea țării de a satisface cererea în perioada de iarnă. Echipa economică germană a modelat sistemul de energie electrică din Moldova și a evaluat diferite scenarii pentru a prognoza costurile energiei electrice pentru perioada noiembrie 2022 - aprilie 2023. Toate aceste scenarii reflectă costuri semnificativ mai mari ale energiei electrice în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut și diferite niveluri de dificultate în obținerea energiei electrice. Scenariile presupun lipsa unui contract cu MGRES pentru furnizarea de energie electrică pe malul drept al Moldovei, încheierea unui astfel de contract și reluarea furnizării de energie electrică de către MGRES, deși cu o capacitate mai mică, creșterea furnizării de energie electrică din România la prețuri subvenționate și, în cele din urmă, reducerea cererii de energie electrică pe malul stâng al Moldovei. Primul scenariu descrie cel mai rău caz și anticipează că, între 22 noiembrie și 23 aprilie, costurile cu energia electrică vor depăși 484 de milioane de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 260% față de aceeași perioadă a anului trecut. Se preconizează că, având în vedere lipsa totală a livrărilor de energie electrică din surse regenerabile în Moldova pe malul drept, cea mai mare parte a cererii de energie electrică (53%) va fi satisfăcută prin importuri de energie electrică de pe piața liberă, care vor reprezenta aproape 74% din costurile totale în perioada menționată. Având în vedere costurile ridicate asociate cu aceste importuri, riscul de reducere a cererii și de întreruperi de curent crește semnificativ. Al doilea scenariu implică un contract de furnizare cu MGRES, deși limitat, cu un cost total de 321 de milioane EUR în acest caz. MGRES ar acoperi 32% din cererea de energie electrică a băncii de drept din Moldova în perioada analizată, contribuind la reducerea ponderii energiei electrice achiziționate de pe piața liberă. Cel de-al treilea scenariu presupune o capacitate subvenționată suplimentară din România. Se preconizează că toți cei 180 MW de capacitate contractată vor fi furnizați de România la prețuri mai avantajoase. Această capacitate suplimentară ar reduce costurile totale ale energiei electrice cu peste 22%, comparativ cu scenariul anterior, deoarece importurile de pe piața spot ar scădea și mai mult. În acest scenariu, costurile totale pe șase luni ar fi de 249,7 milioane de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 85% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cel de-al patrulea scenariu optimist prevede ca, pe lângă toate măsurile implementate anterior, industria și populația din stânga Moldovei să urmeze schema de economii de pe malul drept (reducerea cu 50% a consumului industrial și cu 10% a consumului casnic). Acest lucru va permite furnizarea de energie electrică economisită către malul drept al Moldovei, energia electrică produsă de MGRES reprezentând 53% din consumul de energie electrică de pe malul drept, limitând astfel importurile costisitoare de pe piața liberă la un procent aproape neglijabil de 1,1%. În acest caz, costurile totale cu energia electrică ar fi de "doar" 203 milioane de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 50% față de anul precedent. Ponderea în PIB a costurilor directe ale producției și importurilor de energie electrică (în comparație cu anul precedent) variază între 3% pentru cel mai pesimist scenariu și 0,6% pentru cel mai optimist scenariu. Cu toate acestea, alte efecte suplimentare, cum ar fi reducerile producției industriale sau creșterile de prețuri în alte sectoare mari consumatoare de energie (încălzire, transporturi etc.), care nu au fost calculate în acest studiu, vor avea, de asemenea, un impact major asupra PIB-ului și costurilor. Potrivit experților, deși analiza arată că povara costurilor este ridicată în toate scenariile, există opțiuni pentru a evita cel mai rău scenariu. Autorii analizei au venit și cu mai multe recomandări pentru autoritățile din Moldova. Potrivit lor, menținerea operațiunii MGRES este necesară pentru a supraviețui în următoarele 6 luni și poate implica eliberarea unor volume mari de gaze naturale, păcură și/sau cărbune în stânga Moldovei. MGRES funcționează în prezent, deși la un nivel foarte scăzut, furnizând energie electrică în stânga Moldovei. Se preconizează că centrala va continua să funcționeze, cu posibilitatea de a înlocui gazele naturale cu cărbune sau păcură. Experții subliniază faptul că închiderea prelungită și completă a MGRES ar duce la un dezastru economic și umanitar și ar trebui evitată cu orice preț. Se recomandă cu insistență cooperarea între Moldova din dreapta și din stânga în ceea ce privește achiziționarea de combustibil și logistica. Se subliniază faptul că reducerea cererii de energie electrică este fundamentală și poate fi realizată prin economii semnificative în industrie și economii moderate în sectorul rezidențial. Moldova face deja economii semnificative de energie electrică în comparație cu anul trecut. Potrivit experților, sectoarele care nu sunt critice din punct de vedere energetic (ale căror produse pot fi înlocuite prin importuri) ar trebui încurajate să reducă temporar consumul de energie electrică. De asemenea, analiștii spun că împărțirea sarcinii reducerii cererii între malul stâng și cel drept al Moldovei este vitală: aceasta a redus dependența de importurile de energie electrică excesiv de scumpe din UE. Astfel, discuțiile cu reprezentanții din stânga Moldovei ar trebui să includă și subiectul reducerii cererii de energie electrică pe ambele maluri ale Nistrului/Dnistrului. În plus față de rezultatele analizei de modelare, o creștere a utilizării centralelor de cogenerare a energiei electrice și termice dincolo de nevoile de producție de căldură ar putea contribui la reducerea sarcinii importurilor și a deficitului de cerere de energie electrică. Experții subliniază că, în cazul în care se pot asigura rezerve mai mult decât suficiente de păcură (sau gaze naturale) pentru centralele de cogenerare din țară, care funcționează peste nivelurile de producție strict necesare pentru a satisface cererea de încălzire urbană din Chișinău și Bălți, ar putea asigura o producție suplimentară de energie electrică pentru piața internă, pentru a reduce povara ridicată a importurilor. // 21.11.2022 - InfoMarket
