Republica Moldova a prezentat un Plan de reconstrucție a infrastructurii pentru următorii ani, denumit "5+1" pentru numărul de priorități strategice.
Documentul a fost prezentat în detaliu joi, în cadrul unei conferințe de presă, de către ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu. El a deplâns faptul că în ultimii 30 de ani autoritățile au făcut prea puțin pentru dezvoltarea infrastructurii, iar acest lucru este resimțit de cetățeni în fiecare zi. "Este timpul să ne suflecăm mânecile și, în următorii 2 ani, să construim și să implementăm proiecte care vor schimba fundamental fața țării noastre. Vom reconstrui și moderniza drumuri, poduri, conducte de apă, sisteme de canalizare, căi ferate, porturi maritime, aeroporturi, parcuri, școli, grădinițe, trotuare, case de cultură, terenuri de sport și de joacă. Moldova va fi europeană nu doar în cuvinte", a declarat Andrei Spînu. El a precizat că Planul de reconstrucție a infrastructurii pentru Republica Moldova, prezentat "5+1", conține priorități și proiecte strategice, a căror implementare va crea condiții de viață europene pentru fiecare cetățean. Ministrul a subliniat că prioritatea numărul unu sunt "drumurile europene în toată țara". El a precizat că toate drumurile de mare viteză, drumurile naționale și regionale, adică aproape 6.000 de kilometri de drumuri din țară, trebuie să fie de calitate bună sau foarte bună. Andrei Spînu a amintit că în 2022 au fost dați în exploatare peste 300 de kilometri de drumuri europene și au fost deschise poduri noi. "În perioada următoare, vom construi și mai multe drumuri și poduri", a subliniat ministrul, numind printre aceste proiecte construcția tronsonului rutier Soroca-Arionesti-Ataki; un drum de ocolire a satului Novotroitskei; un drum în satul H. Novotroitske; șoseaua Hîncești-Lăpușna; o șosea de ocolire în Cimișlia; o șosea de ocolire în Vulcănești; tronsoanele 2 și 3 ale șoselei de centură a Chișinăului, șoseaua Bălți-Criva; șoseaua Chișinău-Leușeni; șoseaua Hîncești-Leova-Cantemir-Cahul-Diurgiulești; poduri peste Prut: Cahul-Oancea, Leușeni-Albita, Sculeni-Sculeni. El a precizat că în acest an, pentru drumurile regionale au fost alocate 500 de milioane de lei, iar construcția acestora a început deja. El a numit "transportul feroviar și fluvial european" drept prioritatea numărul doi, menționând că este necesară creșterea vitezei de circulație a trenurilor pe teritoriul Republicii Moldova și dezvoltarea portului Giurgiulești. El a spus că, având în vedere starea tehnică nesustenabilă a căilor ferate, în care aproape că nu s-au făcut investiții, viteza pe căile ferate moldovenești este sub 40 km/h. Standardul european este de 100 km/h pentru trenurile de marfă și 150 km/h pentru transportul de pasageri. "Vrem să modernizăm calea ferată pentru a maximiza viteza pentru a face Moldova mai dinamică și mai competitivă", a declarat Andrei Spînu. El a subliniat că, în acest scop, este necesară reabilitarea tronsonului de cale ferată Bender-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești (peste 233 km); reabilitarea tronsonului de cale ferată de la Valeni la Cahul; reabilitarea tronsoanelor de cale ferată Vălcineț-Ocnița, Ocnița-Bălți, Bălți-Ungheni, Ungheni-Chișinău, Chișinău-Căinari (446 km). În plus, se planifică cumpărarea de vagoane noi pentru transportul de marfă, în special pentru cereale, cel puțin 1000 de vagoane; cumpărarea a 30 de locomotive de manevră; cumpărarea de echipamente pentru portul fluvial de stat; reluarea navigației pe râurile Prut și Nistru, construirea de mici porturi temporare, care vor ajuta atât fermierii, cât și întreprinderile să se dezvolte. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a numit "transportul auto modern" drept prioritatea numărul trei. În acest domeniu, a fost deja finalizat un program național de sprijinire a transportatorilor în vederea reînnoirii parcului auto. "Oamenii trebuie să călătorească cu mijloace de transport moderne, sigure și confortabile. Pentru a face acest lucru, trebuie să ajutăm operatorii de transport să își reînnoiască flotele. Vom continua campania de combatere a transportului ilegal de pasageri lansată anul trecut, vom simplifica utilizarea transportului public pentru cetățeni și agenți economici. Vom folosi instrumente digitale, cum ar fi: e-Bilet, e-GPS, e-routing, pentru a face procesul cât mai ușor posibil pentru oameni. În 2024, intenționăm să testăm un sistem integrat de management al transportului", a subliniat ministrul, referindu-se și la planurile de schimbare a metodologiei de calculare a costului tarifelor pentru călători și a serviciilor din stațiile de autobuz. El a numit "Apă pentru toți" drept prioritatea numărul patru, subliniind că toate localitățile din țară ar trebui să fie conectate la rețelele publice de alimentare cu apă. "Este important pentru noi ca toți oamenii, școlile, grădinițele să aibă acces la apă și vom face din acest lucru o prioritate. Până în 2030, ne propunem să conectăm toate localitățile la rețeaua publică de alimentare cu apă și canalizare", a declarat ministrul. El a spus că, pentru atingerea acestui obiectiv, autoritățile vor finaliza 26 de proiecte regionale de dezvoltare a sistemului de alimentare cu apă și canalizare, printre care: finalizarea proiectului de conectare a raioanelor Strășeni și Călărași la sistemul de alimentare cu apă al municipiului Chișinău; extinderea sistemului regional de alimentare cu apă în Cahul, Vulcănești și Râșcani; construcția stațiilor de epurare în Soroca și Comrat; conectarea raioanelor Ungheni, Nisporeni, Fălești și Hîncești la sistemul de alimentare cu apă din România etc. El a precizat că a cincea prioritate este "satul european - localități dezvoltate și favorabile". Ministrul a amintit că cel mai ambițios program național de susținere a localităților din Republica Moldova a fost lansat în 2022 și de atunci autoritățile au "deja peste 180 de proiecte implementate". "Nu ne oprim la ceea ce am realizat. Vom continua să susținem localitățile și să le ajutăm să se dezvolte", a spus Andrei Spînu. // 14.09.2023 - InfoMarket.
