În Europa, cărbunele nu este mort, dar bate în retragere. În Europa de Est, deşi energia regenerabilă se dezvoltă exploziv, minerii încă mai pot speria guvernele
În toamna anului 2022, Germania şi-a reactivat sau, după caz, a prelungit viaţa unor termocentrale pe cărbune pentru a rezista primei ierni de criză energetică. Trebuia să facă acest lucru pentru că rămăsese fără gazele naturale importate din Rusia în timp ce îşi închidea centralele nucleare. Decizia a stârnit multe critici, dar până la urmă, arată datele think tankului de mediu londonez Ember, nu Germania a produs în acel sezon mai multă energie prin arderea cărbunelui, nici măcar Polonia, patria celui mai poluant combustibil, ci Ungaria, Italia şi Finlanda.
Germania şi Polonia au contribuit în 2021 cu jumătate la emisiile produse de centralele pe cărbune din UE. În iarna 2022-2023, termocentralele reactivate din Uniune au funcţionat la doar 27% din capacitate. Între timp, statele din UE, inclusiv Germania, au găsit noi surse de gaze, reducându-şi, unele la zero, dependenţa de gazele ruseşti, şi au acelerat înverzirea sectorului energetic. Germania, la fel ca alte state, a ţinut pregătite centralele pe cărbune şi pentru iarna 2023-2024, dar acum face ceea ce a tot amânat de doi ani - închide şapte termocentrale pe lignit.
În aprilie acestea nu vor mai funcţiona. Slovacia a încetat producţia la ultima sa centrală pe cărbune săptămâna trecută. Până în iunie, unitatea îşi va opri toate operaţiunile. În acest fel, Slovacia a devansat pentru 2024 eliminarea completă a cărbunelui din producţia de energie. Planul iniţial avea ca obiectiv anul 2030. De acum încolo, toată energia Slovaciei, o economie mică, va fi produsă de reactoare nucleare şi din surse regenerabile.
Belgia, Austria, Suedia şi Portugalia şi-au făcut deja exitul din cărbune. Însă Austria, cel puţin, nu a renunţat complet la termocentrale. În 2022, când criza energetică lovea Europa, guvernul a vrut s-o repună în funcţiune pe cea de la Mellach, dar s-a lovit de împotrivirea opoziţiei politice.
Ca un rezumat al tendinţelor din UE, termocentralele pe cărbune din Bulgaria şi-au înjumătăţit anul trecut producţia de electricitate, în timp ce fermele de panouri solare şi-au majorat producţia cu 141% în raport cu anul anterior, arată datele Comisiei pentru Reglementarea Energiei şi Apei. Strategia energetică bulgară prevede închiderea ultimei centrale pe cărbune în 2038 şi că termocentralele trebuie să devină capacitate de rezervă în ultimul deceniu al existenţei lor, notează Euractiv. Însă exitul din cărbune va afecta aproape 100.000 de bulgari ale căror locuri de muncă au legături directe şi indirecte cu industria cărbunelui.
zf.ro
