Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Elveţia – Banca centrală (SNB) reduce din nou rata dobânzii, pentru a stopa aprecierea francului

Elveţia – Banca centrală (SNB) reduce din nou rata dobânzii, pentru a stopa aprecierea francului

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a redus din nou costurile de împrumut, pentru a sprijini avansul economiei şi a stopa aprecierea francului elveţian, transmit Bloomberg şi Reuters.
Oficialii de la Zurich au redus joi rata dobânzii cu 25 puncte de bază, la 1,25%, deşi majoritatea economiştilor previziona menţinerea dobânzilor, scrie Agerpres.
„Presiunile inflaţioniste s-au redus comparativ cu trimestrul precedent, pe fondul unor efecte secundare”, a afirmat Thomas Jordan, preşedintele Băncii Naţionale a Elveţiei (SNB), într-o conferinţă de presă.
Francul elveţian s-a depreciat cu 0,4% faţă de euro şi cu 0,5% faţă de dolar.
În martie, SNB a fost prima dintre marile bănci centrale care a început reducerea dobânzilor, iar acum şi-a consolidat politica monetară. Este o abordare diferită faţă de cea a Rezervei Federale a SUA (Fed), care nu pare dispusă să înceapă anul acesta relaxarea politicii monetare.
Luna aceasta, Banca Centrală Europeană a redus costul creditului, pentru prima dată în ultimii cinci ani, recunoscând progresele înregistrate în lupta cu inflaţia ridicată, dar a semnalat totuşi că războiul nu s-a încheiat încă, în condiţiile în care inflaţia este prognozată să rămână mult prea mare până în 2025.
„Există motive clare pentru care SNB vrea să reducă dobânzile mai rapid decât BCE. Rata inflaţiei este mult mai scăzută decât în zona euro, iar deprecierea francului sprijină exporturile”, a apreciat Joachim Klement, de la Liberum Capital.
Aprecierea francului, pe fondul „incertitudinilor politice din Europa”, se adaugă incertitudinilor privind evoluţia inflaţiei în Elveţia şi, de aceea, SNB urmăreşte cu atenţie situaţia. „Rămânem decişi să acţionăm pe pieţele valutare dacă va fi necesar”, a declarat Jordan.
De asemenea, Banca Naţională a Elveţiei a se aşteaptă ca inflaţia să se situeze la 1,3% în 2024, la 1,1% în 2025 şi la 1% în 2026. Creşterea economiei elveţiene ar urma să se situeze la aproximativ 1% anul acesta şi la 1,5% anul viitor.

Economica.net

Noutați dupa tema