Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Soluții europene pentru reducerea prețului curentului. Miniștrii Energiei discută despre diferențele de preț dintre est și vest

Soluții europene pentru reducerea prețului curentului. Miniștrii Energiei discută despre diferențele de preț dintre est și vest

Ce se poate face la nivel european pentru a reduce prețul energiei electrice din Europa de Est va fi astăzi subiect de dezbatere în cadrul consiliului de miniștri de la Luxemburg.
România, alături de Grecia și Bulgaria, cere Comisiei Europene măsuri speciale pentru regiunea balcanică în contextul în care țările din vest plătesc prețuri chiar la jumătate față de ale noastre pe piața zilei următoare.
Noi, consumatorii, ne bucurăm acum de plafonarea prețului curentului electric. Furnizorii de energie electrică, însă, sunt uneori nevoiți să cumpere de pe așa-numita piață spot- piața zilei următoare.
Prețurile mari de acolo nu se văd acum în facturile noastre, însă odată ce plafonarea prețurilor energiei nu va mai fi valabilă, situația de pe piața spot se va resimți și în facturile noastre.
În septembrie, megawhatt-ul oră se putea cumpăra cu aproximativ 234 de euro de furnizorii din România, Bulgaria și Grecia, în timp ce preţul era de 104 euro în Franţa, 116 euro în Peninsula Iberică, 115 în Germania etc.
Situația noastră este presantă pentru că România este obligată acum să renunțe la plafoanele pentru energie în următoarele două luni, deși Guvernul stabilise ca acestea să se aplice până în primăvara anului viitor.
Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement după ce a constatat că plafonarea contravine legilor europene.
Țara noastră ar putea ajunge să plătească, potrivit unor surse din energie, o amendă de 12 miliarde de lei dacă nu se conformează. Această sumă s-ar adăuga celor peste 25,9 miliarde de lei pe care statul îi are de achitat furnizorilor pentru primele 10 luni ale acestui an în care facturile noastre au fi compensate.
Dacă se renunță la plafonare, facturile noastre ar putea crește chiar cu 60 de procente. Am luat exemplul acestei facturi.
Această persoană a consumat luna trecută 249 de kilowați oră și are de plătit 80 de bani pentru fiecare kilowatt, un total de aproape 200 de lei. Prețul din contract este de 1 leu 30 pe kilowatt oră, așa că fără schema de plafonare, factura ar fi ajuns la 323 de lei.
Informaţiile publicate de <a href="https://euronews.ro">euronews.ro</a> pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Euronews.ro

Noutați dupa tema